Mediul de afaceri a primit cu o mână şi i s-a luat cu două

Impozitul forfetar şi majorarea TVA sunt două dintre măsurile Guvernului Boc care au lăsat un gust amar mediului de afaceri din Cluj şi din ţară. În schimb, programele Prima Casă, Rabla şi garantarea creditelor accesate de IMM-uri sunt văzute drept măsuri cu efecte benefice.

În perioada cât a condus executivul, Emil Boc a fost nevoit să ia o serie de măsuri de austeritate impuse de către Fondul Monetar Internaţional, drept condiţie pentru acordarea unui împrumut de care, la momentul respectiv – adică începutul crizei – România avea neapărată nevoie. Acea aterizare dură a economiei, hard-landing, de care se temeau analiştii economici după anii de creştere economică s-a produs, iar capacitatea de finanţare a cheltuielilor asumate s-a redus.

Impozitul minim, inoportun

Într-o perioadă în care majoritatea firmelor se confruntau deja cu scăderea ciferelor de afaceri şi a profitului sau chiar intrau pe pierderi, Guvernul PSD-PDL, condus de Emil Boc, a decis introducerea unui impozit minim. Acesta a fost introdus din luna mai a anului 2009 şi presupunea ca toate firmele, indiferent dacă au sau nu profit, să plătească un anumit impozit, în funcţie de cifra de afaceri. Departe de a fi o măsură de stimulare a economiei, acest impozit, care a fost în vigoare până în una octombrie 2010, a condus la suspendarea sau sistarea activităţii a nu mai puţin de 168.000 de firme, dintre care peste 10.000 au fost din Cluj. „Impozitul minim a fost introdus într-un moment nefericit şi a generat un efect negativ pe orizontală”, susţine Adrian Corian, vicepreşedintele Ligii Întreprinzătorului Român.

Această măsură a omorât spiritul antreprenorial, care, din contră, ar fi trebuit sprijinit în acele momente. „Poate cea mai proastă măsură a fost impozitul minim. Nu a avut absolut nici un efect pozitiv, ci a condus la închiderea sau suspendarea activităţii a zeci de mii de firme”, crede şi economistul Emil Culda.

Schimbări peste schimbări ale Codului Fiscal

Mediul de afaceri îi reproşează guvernului demisionar faptul că a schimbat prea des cadrul legislativ, mai exact Codul Fiscal. „În această perioadă, Codul Fiscal a fost modificat de nu mai puţin de 24 de ori, ceea ce a avut consecinţe nefaste, a bulversat mediul de afaceri”, mai spune economistul. În opinia acestuia, în ciuda măsurilor de austeritate, cheltuielile bugetare s-au menţinut la un nivel nepermis de ridicat. Chiar dacă s-a recurs şi la raducerea cheltuielilor bugetare, Emil Culda crede că aceste tăieri s-au realizat fără o analiză a impatului şi a zonelor în care astfel de tăieri se justificau sau nu. „Reducerea deficitului bugetar şi a cheltuielilor bugetare a fost o măsură bună, însă era necesar şi un studiu de impact, trebuia văzut de unde se poate şi de unde nu se poate tăia”, susţine acesta.

Codul Muncii şi Prima Casă, măsuri timide dar benefice

Chiar dacă sunt considerate prea puţine şi cu un impact redus, au existat şi măsuri care să stimuleze anumite sectoare economice. Este vorba despre Programul Prima Casă, modificarea Programului Rabla prin posibilitatea utilizării a până la trei vouchere pentru achiziţia unei maşini noi, programele din fonduri guvernamentale pentru stimularea sectorului IMM-urilor şi Programul Kogălnicieanu privind garantarea creditelor accesate de IMM-uri. „Aceste programe sunt punctuale, nu stimulează economia pre ansamblu, ci doar anumite sectoare. Cred că se putea gândi, în 2008, o strategie prin care să se identifice soluţiile de a evita pe cât posibil efectele crizei, cu atât mai mult cu cât ar fi trebuit să se ştie că această criză va afecta şi România”, afirmă Adrian Corian. Şi Emil Culda adaugă pe lista măsurilor bune luate în perioada guvernării Boc modificarea Codului Muncii. În opinia sa, noul Cod al  Muncii „a adus un echilibru între obligaţiile angajatului şi angajatorului”. Totuşi, măsurile de stimulare sunt considerate prea timide pentru a genera efecte de anvergură.

Radu Belcean