Pe ce au cheltuit sefii minerilor 26.000 de miliarde?!

Compania Nationala a Huilei Petrosani a inghitit, in doar 20 de ani, 26 de mii de miliarde de lei, bani care nu se regasesc in investitii decat intr-o foarte mica parte. Cele mai mari sume s-au platit pentru protectia sociala, adica pentru salarii, iar cele mai mari sume nu le-au luat angajatii de rand, ci bosii din minerit. Iar din 2007, CNH Petrosani nu a mai primit deloc de la Guvern bani de investitii si a trebuit sa se descurce cu resursele proprii.

Situatia acestor cheltuieli haotice este previyibila. La ora actuala, niciuna dintre mine nu poate fi numita viabila, iar angajatii se plang si acum ca lucreaza cu echipamente invechite, nesigure, care nu ii ajuta in nicun caz sa realizeze productia si sa ia macar salariul de baza.
Timp de 20 de ani, CNH a fost oarecum favorizata de Executiv, comparativ cu alte ramuri ale economiei romanesti si asta pentru ca Valea Jiului a fost privita mereu ca o problema sociala care trebuie ajutata sa supravietuiasca in orice conditii. Asa ca, ani de zile, mineritul a beneficiat de trei tipuri de ajutoare financiare de la bugetul de stat. In primul rand sunt subventiile propriu – zise, adica sumele acordate pentru plata salariilor si asa – numitul „stopaj la sursa”, respectiv banii ce trebuie virati la bugetul consolidat al statului. In total, s-a alocat fix 2.301.648.000 lei noi, sau altfel spus 23 de mii de miliarde de lei vechi. Chiar si cu acesti bani, CNH este si acum cel mai mare datornic al statului, iar Guvernul incearca inca sa stearga cu buretele datoriile.

Ce au insemnat investitiile

Apoi mai sunt alocatiile bugetare, respectiv banii dati de la bugetul de stat pentru investitii, care in opinia CNH au constat mai mult in deschiderea de noi fronturi de lucru si mai putin in achizitionarea de echipamente miniere sau retehnologizari. In total, bugetul a fost saracit la acest capitol cu suma de 136.509.000 lei noi, adica peste 1.365 de miliarde de lei vechi. Si in tot acest timp minerii se plang in continuare ca lucreaza cu echipamente invechite. „Banii nu au fost niciodata indeajuns. Se facea o evaluare la sfarsitul fiecarui an, pentru anul viitor, iar mai apoi se taia din fonduri”, a explicat cu putin timp in urma  directorul general al CNH, Constantin Jujan. In 2007, aceste fonduri s-au taiat de tot, iar CNH a ramas sa se descurce pe cont propriu in privinta retehnologizarilor. Rezultatele se vad cu ochiul liber, pentru ca industria extractiva este in cadere libera.

A treia categorie de ajutor de stat este cea a transferurilor, adica partea din subventie alocata pentru hrana calda, transport, plata energiei electrice si termice, in total de 254.130.000 lei. La inceputul acestui an, pe fondul lipsei banilor, CNH a fost nevoita sa taie  pensionarilor din minerit asa – numitele gratuitati, adica plata subventionata a  curentului consumat, dar s-a pastrat totusi faclitatea la energia termica.

Altfel spus, in 20 de ani, CNH a tocat din bani publici 2.692.287.000 lei, adica aproape 27.000 de miliarde de lei vechi. O suma exorbitanta, dar in ciuda banilor pompati Compania nu este nici acum in stare sa stea pe propriile picioare. Oficialii CNH vorbesc despre un management defectuos pornit chiar de la minister.  De exemplu, in 1990 volumul investitiilor era de 40% din bugetul Companiei. Dupa 1990 a scazut la 2 la suta, iar Ministerul Economiei (sub toate formele de pana acum) nu a vazut ca aceasta companie vinde un produs la un pret mai mic decat cel de productie si nu a actionat in consecinta.

Iar viitorul nu este tocmai cel mai roz. Dupa efectuarea analizelor amanuntite, trei mine vor intra pe program de inchidere, in timp ce pentru alte patru se va incerca viabilizarea.

Carmen Cosman
Foto: arhiva