De ce sa ma abonez?
Pentru a primi prompt in fiecare dimineata cele mai importante stiri din orasul meu.
Intrarea in linia dreapta a cursei electorale aduce, de fiecare data, in prim-planul atentiei publice declaratii, promisiuni, analize, oferte. Toti cei care doresc sa obtina atentia si, implicit, votul concetatenilor lor, calca pina jos acceleratia iesirilor publice. Iesiri la emisiuni politice, la emisiuni sociale, la emisiuni sportive, la emisiuni de divertisment, la stiri, si nu cred ca a mai ramas ceva fara ca politicienii sa fie prezenti. Goana si disperarea dupa voturi nu acopera insa intotdeauna ridicolul si penibilul unor astfel de iesiri.
Este firesc poate sa fie asa. Ceea ce nu tine insa de firescul acestui tip de competitie – desi din pacate a devenit o practica a perioadelor electorale de dupa 1990 -, este modul in care destul de multi dintre competitori inteleg sa se lanseze in lupta electorala.
Asist, pentru a cata oara in ultimii ani, la lansari de proiecte politice fara fond si fara substanta, centrate pe o nevoie se pare patologica a unora de a critica in dreapta si in stinga, de a amenda, de a demola, de a culpabiliza chiar. Cu, sau fara argumente, acest fapt fiind putin important.
Si asta, ca si cum cei care critica sau culpabilizeaza ar fi ei insisi asemeni unor sfinti care isi permit sa imparta vinovatii in stanga si in dreapta. Se mizeaza pe faptul ca ceilalti nu apeleaza la astfel de practici uitand de elementul esential: oamenii la care se adreseaza.
Traim in vremea discursurilor gen "ce as face eu daca..." sau "ce n-as face eu daca…" construite insa pe critica absolut neconstructiva a ceea ce a fost facut, fara a intelege ca pentru a inainta, privirea trebuie obligatoriu sa fie ghidata spre inainte. Cei care imbratiseaza un astfel de discurs uita un lucru esential : de cele mai multe ori nu esti votat pentru ca ai calitati, ci …ai calitati pentru ca esti votat de oameni.
Daca este totusi o perioada de discursuri cu iz electoral, as indrazni si eu, asa ca sa fiu in ton cu lumea, sa va fac o serie de promisiuni din ciclul "ce as face eu daca...".
- In primul rind as incerca sa fac in asa fel incat sa evit promisiunile fara acoperire
- Mai apoi as incerca sa le ofer concetatenilor mei un set de proiecte constructive, pe zona mea de competenta.
- De asemenea, as incerca sa imi spun in fiecare zi ca, daca promiti ceva, trebuie sa si faci ceva in acest sens
- Nu as lasa nici o clipa oglinda din camera mea sa se abureasca, in asa fel incit sa imi pot vedea clar atit privirea cit si obrazul.
Daca este, insa, sa vorbim despre ceea ce am sa fac eu personal in perioda urmatoare, putem sta de vorba fara ghilimele si fara clisee. Mi-am propus sa fac o analiza clara a ceea ce as putea eu oferi in cazul unei ipotetice intrari intr-o anume competitie. Mi-am mai propus sa incerc sa inteleg care sunt problemele care apasa intr-adevar cetateanul, precum si daca sunt sau nu posibilitati reale de rezolvare a acestora. Iar, odata cunoscute aceste lucruri, am sa incerc, impreuna cu colegii mei, sa analizam si sa construim impreuna o oferta viabila. Nu cred, si nu voi crede niciodata ca intr-o societate cum este cea romaneasca a anului 2008, poate o unica persoana garanta calea spre mai bine si drumul spre miine. De aceea, intrebarea de la inceput "ce as face eu daca...?", cred ca in termenii democratiei contemporane ar trebui, totusi, tradusa in "ce am face noi daca...?"
Este o intrebare la care tot noi avem datoria sa ii gasim raspunsul.
Alin Tise
Primvicepresedinte PD-L
Pentru a primi prompt in fiecare dimineata cele mai importante stiri din orasul meu.