A inceput Postul Sfintei Marii

Crestinii ortodocsi au intrat in postul Sfintei Marii, post care tine pana in ziua de 15 august, cand se praznuieste Adormirea Maicii Domnului. Acest post, numit si al Santamariei Mari sau "postul lui august",dureaza doua saptamani, pentru a cinsti perioada pe care Fecioara Maria a petrecut-o in rugaciune si ajunare, inainte de a adormi si a se inalta la ceruri. Despre aceasta perioada se mai spune ca este rupta din Postul Mare, care la inceput tinea noua saptamani, dar pentru ca oamenii erau prea slabiti dupa perioada de iarna, a fost mutat in august, cand sunt fructe si legume din belsug. De aceea, credinciosii tin acest post la fel ca pe cel al Pastilor.

Ca vechime, este cel mai nou dintre cele patru posturi de durata (Postul Nasterii Domnului, Postul Pastilor, Postul Sfintilor Apostoli si Postul Adormirii Maicii Domnului). Originea lui trebuie plasata in secolul V, cand cultul Maicii Domnului s-a dezvoltat si cand sarbatoarea Adormirii ei a inceput sa primeasca o mai mare importanta.

La inceput, insa, nici timpul din an, nici durata si nici felul postirii nu erau la fel peste tot . Astfel, in partile Antiohiei se postea o singura zi (6 august), la Constantinopol patru zile, iar la Ierusalim - opt zile.  Legat de timpul postirii din an, putem afirma ca unii posteau in luna august, altii in septembrie, iar altii nu posteau deloc, socotind ca sarbatoarea Adormirii este zi de mare bucurie, deoarece Maica Domnului a trecut de la viata pamanteasca la cea cereasca. Data si durata postului au fost uniformizate in toata Ortodoxia abia in secolul XII, la sinodul local din Constantinopol, tinut la 1166 sub patriarhul ecumenic Luca Crysoverghi, care a hotarat ca postul sa inceapa la 1 august si sa dureze 14 sau 15 zile, pana la sarbatoarea Adormirii (15 august).

Traditia si randuielile bisericesti impun in acest post ca lunea, miercurea si vinerea sa se ajuneze pana la Ceasul IX (respectiv ora 15), cand se consuma mancare uscata; martea si joia se consuma legume fierte, fara untdelemn, iar sambata si duminica se dezleaga la untdelemn si vin. La 6 august (sarbatoarea Schimbarii la fata), in orice zi ar cadea, se face dezlegare la untdelemn, peste si vin, dar in Pravila Mare se da dezlegare la vin si untdelemn nu numai pentru sambete si duminici, ci si pentru marti si joi. In timpul acestui post se citesc in bisericile manastiresti, zilnic (alternativ), cele doua Paraclise ale Maicii Domnului, din Ceaslov.

La catolici, postul Sfintei Marii se reduce la o singura zi, ziua ajunului sarbatorii (14 august).

Legat de postul Adormirii Maicii Domnului exista cateva traditii populare care se pastreaza din mosi-stramosi. Se spune ca, pentru sanatate si noroc, se posteste in cele doua zile obisnuite ale saptamanii, miercurea si vinerea. Pentru dusmani, insa, se posteste numai sambata si duminica, dar este mare pacat. In vechime, cei care aveau dusmani de moarte posteau martea, laolalta cu toate animalele din curte. Conform traditiei, nu aveau voie sa manance "nici mata, nici vita, nici om".

Dintre toate posturile de peste an, cel care tine cu credinta postul Maicii Domnului si se roaga are mari sanse sa i se implineasca orice dorinta. Se incepe in ziua de luni, in care nu se mananca nimic pana a doua zi dimineata, cand se gusta o bucatica de paine si se bea apa. Omul nu trebuie sa se sature. In tot acest timp, candela sau o lumanare trebuie sa fie aprinsa. In a doua saptamana se porneste de marti, in a treia de miercuri si tot asa, timp de sase saptamani, pana cand se ajunge la duminica si, atunci, omul e mantuit.

citynews.ro