Babilonul de lângă Cluj

Venind dinspre Cluj-Napoca, nici nu-ţi dai seama când ajungi în Floreşti, pentru că de-a stânga şi de-a dreapta drumului clădirile nu se întrerup aproape deloc. Este vorba de reprezentanţe ale unor firme mari, de un mall şi chiar de un hotel de patru stele. 

De pe drumul European 1, care traversează localitatea, Floreştiul pare o suburbie a Clujului. Însă cei care se aventurează în vatra nouă a localităţii, dezvoltată în ultimii trei ani, au ocazia să cunoască adevărata faţă a "monstrului" care s-a născut în doar trei ani. 

Lângă şiruri nesfărşite de blocuri pustii pasc liniştiţi nişte cai; ici şi colo câte o casă răzleaţă aminteşte de satul de odinioară, iar capiţele de fân par stinghere alături de maşinile de lux parcate pe uliţe desfundate. Pe strada Cetăţii, cunoscută odinioară doar mulţumită fermei de pui care funcţionează aici, a răsărit din senin un cartier rezidenţial. 

De-abia după ce şi-au cumpărat apartamente şi s-au mutat aici oamenii şi-au dat seama, din cauza mirosului insuportabil care le inundă casele, că ferma e prea aproape. Într-un alt cartier construit peste noapte, apele menajere au refulat de mai multe ori în stradă, în cursul acestui an. 

Variantă mai ieftină pentru Cluj

“Floreştiul s-a dezvoltat foarte mult în ultima perioadă, datorită aşezării foarte aproape de municipiul Cluj-Napoca. În comună avem oameni veniţi din toată ţara. Constatăm asta când facem căsătorii. Se întâmplă să vină tineri care sunt din colţuri opuse ale ţării. Faptul că au decis să rămână în continuare în Floreşti şi că s-au căsătorit aici este un semn bun şi sper că aşteptările pe care le au să fie rezolvate în totalitate în următorii doi-trei ani”, spune primarul Ioachim Vancea. 

Motivul principal pentru care populaţia s-a dublat în ultimii trei ani a fost preţul mai mic al imobiliarelor. Weber Zoltan s-a mutat împreună cu soţia sa în Floreşti la sfârşitul lui 2008. 

“Scopul nostru era să găsim un apartament modern care din punct de vedere financiar să fie acceptabil. Nu ne-am permis un apartament în Cluj, din cauza preţului ridicat. În Floreşti am ales o zonă liniştită, cred că seamănă puţin cu cartierul Bună Ziua. Asta ne doream: un cartier unde sunt tineri care-şi întemeiează la rândul lor familii noi”, spune el, mulţumit de faptul că viitorii lor copii vor creşte într-o zonă selectă. 

“Când ne-am mutat nu era asfalt, nu era canalizare pluvială sau menajeră. Astăzi aveam toate astea, dar sunt încă multe alte aspecte care încă nu au fost rezolvate. Dacă problemele cu transportul în comun şi partea de trafic se vor rezolva, aş propune Floreşti tinerilor, dar întotdeauna trebuie să alegem cu cap”, adaugă el. 

Avantaje şi dezavantaje

Avantajul financiar este scos la înaintare şi de edilul comunei: “Este aproape de Cluj-Napoca, iar cei care au un loc de muncă acolo ajung destul de repede în oraş. Este adevărat că sunt unele nemulţumiri faţă de transport, dar oricum acestea se referă la preţ şi nu la program”, spune el. 

Pentru autorităţile locale, proximitatea faţă de Cluj reprezintă o adevărată mină de aur: “Sunt foarte multe societăţi comerciale care şi-au făcut sediu la noi, aducând venituri considerabile la buget, dar şi locuri de muncă”, precizează Vancea. 

Primarul mai menţionează un avantaj, faţă de marele oraş: “Curenţii de aer care există aici de-a lungul Someşului fac că aerul să fie mai curat faţă de municipiu”. Admite, însă, că “sunt câteva nemulţumiri” legate de ferma de pui de pe Cetăţii şi spune că se va face un studiu de impact asupra mediului, “ca să vedem cum afectează populaţia din zonă”. 

Şi, ca să depăşească momentul, introduce în discuţie argumentul suprem pentru Floreşti: apropierea de Autostrada Transilvania. 

Totuşi, din apartamentele celor mai noi floereşteni, lucrurile nu se văd chiar roz: “Nu ne plac foarte multe lucruri, strada, de exemplu, nu este asfaltata, e ferma care miroase foarte urât. Este o grădiniţă aici unde niciodată nu sunt locuri, care este grădiniţă de stat. Sunt grădiniţe private unde nu ne putem permite pentru că sunt foarte scumpe, şcoala nu este în zonă, decât în sat, în centru, dar până acolo trebuie să mergem pe jos”, spune Mihaela Filipan.

Nu se grăbeşte să devină oraş

Deşi Floreştiul are o populaţie dublă faţă de oraşul Huedin şi mai mare chiar decât municipiile Gherla şi Câmpia Turzii, autorităţile nu se gărbesc să treacă la rangul de oraş. 

“S-a discutat posibilitatea de a deveni oraş, eu personal şi o parte din consilierii cu care am stat de vorbă ne-am gândit să amânăm această problemă, atât timp cât mai putem beneficia de fonduri europene care să vină pe mediul rural. Floreştiul s-a dezvoltat foarte mult în ultima vreme, atât în reţele cât şi în construcţii şi mă gândesc că din experienţa pe care am acumulat-o putem să învăţăm din greşelile pe care le-am făcut, mai mari sau mai mici, să ţinem cont de ele, să dezvoltăm o comună frumoasă, care peste doi-trei ani să se poată transforma fără niciun pic de reţinere într-un oraş”, spune primarul. 

Poate va vedea altfel lucrurile din noul sediu al Primăriei, în care se vor muta anul viitor, o clădire ultra-modernă, din metal şi sticlă, unde vor funcţiona şi biroul de evidenţă a persoanelor. 

“Nu este uşor să fii primar de Floreşti pentru că sunt extrem de mulţi oameni care s-au stabilit aici, extrem de multe probleme, dar sunt şi extrem de multe proiecte pe care aş dori să le finalizez”, spune el, cu gândul la viitoarele alegeri. 

Rămâne însă de văzut cât vor cântări, atunci, problemele care-i nemulţumesc pe cei mai noi locuitori ai comunei. Cu mentalitate şi aşteptări de orăşeni, ei nu pot accepta neajunsuri săteşti.

Ce îi lipseşte Floreştiului

Potrivit Legii 351 din 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional, o localitate urbană de rangul III (adică oraş) trebuie să aibă între 5.000 şi 30.000 de locuitori. 

De asemenea, trebuie să aibă judecătorie, parchet, tribunal, notariat, sedii pentru diferite asociaţii, învăţământ preşcolar, primar, gimnazial, spital general sau secţie-spital, maternitate, dispensar policlinic, staţie de salvare, creşă, farmacie, cămin de bătrâni; casă de cultură, cinematograf, bibliotecă publică, muzee, sală de expoziţii, club, piaţă agroalimentară, hotel de două stele cu minimum 50 de locuri; sucursale sau filiale de bănci, terenuri, eventual stadion mic, săli de sport, grădini publice şi alte spaţii verzi amenajate. Ar mai trebui să existe serviciu de protecţie a mediului; reţele de alimentare cu apă, sistem colector de canalizare, staţie de epurare; autogara, sedii de poliţie şi de jandarmerie. 

După criteriul numărului de locuitori, Floreştiul e de departe cea mai mare comună din România. Pe locul secund, conform datelor actuale, se afla Chiajna (Ilfov), cu 12.350 de locuitori. Urmează Matcă (Galaţi), cu 12.992 de locuitori, Cumpănă (Constantă), cu 12.012 locuitori şi Holboca (Iaşi), cu 11.745 de locuitori.

Elza Almási 

Alexandra Groza

Foto: citynews.ro