Citynews.ro cauta cea mai frumoasa casa din Cluj

Citynews.ro a incercat sa afle care sunt cele mai frumoase case din Cluj-Napoca. Arhitectii Szabolcs Guttman, presedintele Ordinului Arhitectilor din Transilvania, arhitectul Horatiu Racasan si arhitectul Ionel Vitoc au incercat sa puncteze cateva dintre casele pe care le prefera din oras, dar si care sunt greselile facute in arhitectura de dupa 1990. 

Una dintre preferatele arhitectului Horatiu Racasan este “Casa de Piatra” de pe strada Ciresilor, din apropierea Gradinii Botanice, premiata chiar de Ordinul Arhitectilor. Un loc aparte in inima acestuia il are si casa aflata in capatul strazii Rosetti, la numarul 17, in special datorita domeniului impresionant pe care il ocupa. 

Exemplele pe care arhitectul le poate nominaliza nu sunt multe deoarece acesta este de parere ca pregatirea proprietarilor are un efect mare asupra constructiei finale. “Staiful si partea superioara a clasamentului din Cluj au case mai putin estetice. Casele lor spun foarte multe despre ei. Sunt o minoritate cei care vor sa isi faca o casa decenta, iar in general sunt cei care au un buget limitat”, a explicat Horatiu Racasan. 

Arhitectul ii critica si pe cei care incearca sa se inspire in momentul in care se proiecteaza casa din unele constructii vazute in zone meditaraniene si care nu rezista la Cluj-Napoca mai mult de doi, maxim trei ani din cauza climei. La acestia se adauga si cei care isi vopsesc casa in portocaliu sau pe diagonala. “80% dintre noii proprietari isi vopsesc casa in portocaliu incat am senzatia ca e cea mai ieftina vopsea”, a adaugat Racasan. 

“E foarte important aportul nevestei care de cele mai multe ori lasa arhitectii fara cuvinte. Cu domnii te mai intelegi, dar ele se mai razgandesc”, a explicat Horatiu Racasan. 

Casa de Piatra – o unitate de la gard la acoperis 

Szabolcs Guttman, presedintele Ordinului Arhitectilor din Transilvania,  amplaseaza pe prima pozitie tot “Casa de Piatra” de pe strada Ciresilor. Guttman apreciaza unitatea dintre casa in sine si gardul acesteia, lucru tot mai rar intalnit in oras. 

“Pe pe strada Ciresilor, la numarul 38, este o vila care fata de alte case din Cluj incearca sa faca o unitate macar de la gard pana la acoperis. Ceea ce a reusit sa faca arhitectul Peterssy Miklos este o casa numai din piatra, cu un gard din aceeasi piatra si aproape ca ai o senzatia medievala de unitatea materialului din care s-a realizat. Am detaliat de ce este atat de frumos pentru ca este un stil minimalist atat in felul de a folosi materialele de constructie, dar si in a folosi elemente compozitionale. Totul are o simplitate de la sine inteleasa, ceea ce, din pacate, in ultimii zece ani nu gasim atat de usor in Cluj”, a explicat Guttman.   

O alta casa recomandata de arhitectul Guttman este cea de pe strada Ceahlau numarul 27, un mix intre birouri si locuinte realizata de arhitectii Laura Trif si Nicolae Cernomondiac.

Ultimii 20 de ani, nu foarte “inspirati”

“In ultimii 20 de ani s-au facut foarte multe cladiri si foarte putine de maxima calitate si atunci o sa vedem ca avem cate un exemplu de o vila, niste zone destul de rastranse si greu de gasit in peisajul Clujului. Cineva care trece prin Cluj are senzatia ca orasul nu se ridica la nivelul unui oras cu 100.000 de studenti si cu o Facultate de Arhitectura”, a adaugat Guttman.  

O casa trebuie sa aiba teren ca sa “respire”

De acord este si arhitectul Ionel Vitoc, care pune ultimele constructii mai putin inspirate pe seama libertatii prost intelese. 

“Dupa `90, cand libertatea a pus stapanire peste arhitecti, cand fiecare a putut sa se manifeste liber, lucrurile s-au schimbat radical. S-a vazut ca aceasta libertate a fost prost inteleasa. Unii au crezut ca pot face orice, ca libertatea le permite acest lucru si, mai mult decat atat, si proprietatile asupra terenurilor obliga. Lucrurile nu sunt chiar asa atunci cand traiesti intr-o comunitate si un mediu social bine inchegat ai si responsabilitati pentru aceasta comunitate. Faptul ca nu s-a tinut seama si de acest lucru a dus la ceea ce se numeste acum arhitectura anocronica, necontrolata, cu strazi inguste si interferente de vile si blocuri”, a explicat Ionel Vitoc.

Cu toate acestea, Ionel Vitoc a intalnit si cladiri bine realizate. “Am vazut chiar si in acest context constructii foarte frumos realizate. De exemplu, Vila Bianca din cartierul Europa. Nu este la strada, ci intr-o zona mai bogata in vegetatie. Am dat acest exemplu deoarece, dupa parerea mea, atunci cand iti faci o vila trebuie sa ai si terenul necesar pentru ca acea vila sa poata respira”, a adaugat Vitoc. 

In ceea ce priveste cladirile publice, acesta a amintit cladirea BRD si stadionul, care “este o realizare foarte frumoasa de care orasul se poate mandri”.

Alexandra Groza 

Foto: Dan Bodea