Cum i-a scos poliţia pe Hosu şi Baciu vinovaţi

Expertiza efectuată de laboratoarele poliţiei clujene în 2009, imediat după producerea jafului de la Banca Transilvania şi în 2010, după ce suspecţii Andrei Hosu şi Bogdan Baciu au fost prinşi conţine greşeli majore. Folosirea unor metode învechite şi efectuarea unor proceduri incomplete par să fie principalele motive prin care Andrei Hosu şi Bogdan Baciu au fost legaţi de jaful de la Banca Transilvania.

În dosarul care se judecă la Tribunalul Cluj a fost depusă astăzi şi opinia unui specialist care a analizat cele două expertize ADN efectuate de Institutul de Criminalistică din cadrul Poliţiei Române, dar şi expertiza efectuată în acest an în Germania, la un centru de specialitate care colaborează chiar cu poliţia federală din Germania. Concluzia e una tipic românească: dintre cele trei expertize, doar cea efectuată în Germania este făcută respectându-se toate standardele.

Specialistul remarcă într-un raport întins pe 15 pagini că una dintre principalele nereguli ale expertizei efectuate în 2010, în urma căreia s-a stabilit că Hosu şi Baciu ar fi fost în bancă, a fost realizată greşit. “Parametrii reacţiei PCR au fost modificaţi prin includerea unui număr suplimentar de cicluri de amplificare (36 de cicluri de reacţie, în loc de 28 recomandate de producător)”, se arată în raportul depus astăzi. “Este ca şi cum acea probă ar fi prea diluata. Practic, ei dacă vroiau să obţină profilul genetic al unei persoane, puteau să facă acest lucru”, a explicat un specialist în genetică. Mai mult, rezultatul analizelor efectuate în 2010 estima o probabilitate de peste 99,9% în cazul lui Andrei Hosu şi Bogdan Baciu.

Raportul ajuns astăzi la Tribunalul Cluj, realizat de medicul primar legist doctor Adriana Francisc arată şi faptul că profilul ADN efectuat în expertiza din 2010 este unul incomplet. “Un profil ADN incomplet poate scădea gradul de concludenţă al unei expertize genetice şi chiar poate prejudicia concluziile unei întregi investigaţii, întrucât în absenţa unor informaţii o urmă poate fi atribuită în mod eronat unui alt individ”, spune specialistul arătând că unul dintre profilele ADN reieşite în urma expertizei poliţiei se bazează doar pe 8 din cei 16 markeri analizaţi (un marker reprezintă o regiune din molecula ADN care face obiectul testării în scop de identificare – n.red.).

Specialistul mai arată că între expertiza poliţiei realizată în 2009 (atunci când despre Hosu şi Baciu nu se ştia nimic) şi cea realizată în 2010 (după ce Hosu şi Baciu au fost arestaţi) există discrepanţe majore. Astfel, dacă în 2009 s-a stabilit că urmele de pe mânerul uşii de acces în casierie pot aparţine doar lui Ilie Budușan, paznicul unităţii bancare, în 2010 sunt incluşi şi Andrei Hosu şi Bogdan Baciu pe lista persoanelor cărora le pot aparţine urmele.

Un alt aspect grav a fost sesizat în privinţa metodelor de lucru învechite folosite de laboratorul poliţiei, faţă de laboratorul din Germania. De exemplu, deşi în analiza unui profil ADN trebuie efectuată şi o evaluare a cantităţii de ADN uman extras, această etapă a fost omisă complet de laboratorul român. “Din protocolul de analiză al Institutului Criminalistic din cadrul IGPR lipseşte însă etapă de cuantificare a ADN-ului extras din urmele de contact considerată o etapă esenţială pentru evaluarea urmelor de contact generate de cantităţi reduse de material biologic”, arată expertul care demonstrează şi faptul că laboratorul IGPR foloseşte metode învechite.

“Metoda de examinare nu a oferit informaţiile necesare stabilirii unei strategii de analiză şi în plus, o parte din probă, şi aşa conţinând o cantitate mică de material biologic, a fost irosită pentru realizarea unui preparat citologic care ulterior nu a mai putut fi valorificat. În prezent, această metodă preliminară de examinare este practic ca şi abandonată, nefiind considerată informativă pentru protocolul de testare ADN şi de natură să irosească cantităţi importante din materialul biologic al probelor”, se mai arăta în raport.

Tudor Răvoiu
Foto: citynews.ro