Fondurile europene pentru micii fermieri, greu de obtinut

Fermele mici din judet ar putea sa se dezvolte cu ajutorul fondurilor europene nerambursabile, dar din pacate acest lucru nu se intampla foarte des. Fermierii evita sa acceseze astfel de fonduri pentru ca sunt constransi sa devina persoane juridice. Nici creditele agricole nu sunt rentabile pentru micii fermieri deoarece ar trebui sa prezinte garantii, dar majoritatea nu au o situatie materiala foarte buna.

Doar 119 fermieri din judetul Cluj au solicitat anul trecut fonduri europene pentru fermele de semi-subzistenta, adica acele ferme mici care produc mai mult decat pentru consumul propriu. Acest tip de ferme sunt pe profit si o parte din productie este comercializata. Aceste ferme sunt sprijinite cu 1.500 euro anual, timp de cinci ani.

Conducerea Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR) Cluj apreciaza ca aproximativ 10.000 de gospodarii din judet s-ar incadra la ferme de semi-subzistenta, dintr-un total de peste 100.000 gospodarii. "Cele 119 cereri sunt putine, dar numarul lor a crescut de trei ori fata de anii anteriori. La inceput oamenii s-au speriat ca trebuie sa devina persoane fizice autorizate (PFA), dar acum s-au obisnuit. Speram sa se dubleze numarul cererilor", considera Grigore Onaciu, directorul DADR Cluj.

Fermierii nu sunt multumiti deloc de conditiile care li se impun pentru a intra in posesia banilor europeni. Pe langa organizarea fermei ca PFA, proprietarul acesteia trebuie sa obtina mai multe tipuri de autorizatii, printre care o autorizatie sanitara. Obtinerea mai multor avize si autorizatii inseamna investitii care sunt aproape imposibil de realizat pentru micii fermieri. Acestia trebuie sa intocmeasca si un plan de afaceri pe cinci ani.
"In momentul in care esti persoana juridica trebuie sa platesti impozit si daca statul iti da ajutor 6000 de lei tu trebuie sa dai inapoi aproape 2000. Atunci omul renunta si mai bine vinde laptele pe marginea drumului", este de parere Calin Fargaciu, presedintele Asociatiei Crescatorilor de Taurine din Cluj.


Conducerea DADR Cluj considera ca numarul mic de cereri se datoreaza si imbatranirii populatiei, aceasta categorie de populatie fiind mai putin obisnuita sa lucreze sub o forma juridica sau sa intocmeasca un plan de afaceri.



Daca la cererile de sprijin pentru fermele de semi-subzistenta lucrurile s-au “miscat” putin, nu la fel este situatia la creditele agricole. "Creditele agricole au fost cele mai putin solicitate forme de sprijin pentru fermieri deoarece trebuie sa prezinte garantii, iar fermierii nu prea au aceasta posibilitate", afirma Grigore Onaciu.



La polul opus, cea mai solicitata forma de sprijin pentru fermieri este plata unica pe suprafata, adica acordarea, in fiecare an, a unei sume pentru fiecare hectar de teren cultivat. Pentru 2010 suma este stabilita la 118 euro pe hectar si aproximativ 34.000 de fermierii s-au aratat interesati de aceasta forma de sprijin. Reprezentantii DADR Cluj precizeaza ca suma va creste anual pana cand va ajunge la 300 euro, la fel ca in Uniunea Europeana. De cealalta parte, fermierii considera ca subventiile pe care le primesc de la stat sunt mult prea putine si solicita un sprijin ferm, la fel ca in alte tari europene. "Anul acesta se vor inchide aproximativ 30% din ferme din cauza lipsei subventiilor", estimeaza Calin Fargaciu. Acesta da ca exemplu modelul Ungariei care acorda subventie pentru lapte, pe cand in Romania acest lucru nu se intampla. Fermierii clujeni considera ca fondurile europene si creditele agricole sunt doar o poveste frumoasa pentru ei.

Gabriela Dragota