Lobby patrimonial pentru Rosia Montana

Deblocarea proiectului industrial de la Rosia Montana este importanta pentru continuarea lucrarilor de restaurare si protejare a obiectivelor de patrimoniu din zona. Acesta este mesajul pe care au vrut sa-l transmita reprezentantii companiei Rosia Montana Gold Corporation, astazi, in cadrul unui tur de presa organizat in satul de la poalele muntilor, cu ocazia Zilelor Europene ale Patrimoniului.

Potrivit acestora, RMGC a investit pana acum 11 milioane de dolari in proiectul de conservare a patrimoniului de la Rosia Montana, demarat odata cu proiectul minier. Programul include restaurarea a 35 de case monument istoric si trei biserici situate in centrul istoric al orasului, alaturi de reabilitarea altor 300 de case din zona protejata. In prezent, proiectele de reabilitare pentru 11 cladiri din centrul comunei sunt deja finalizate, iar restaurarea uneia dintre ele, de la numarul 325, s-a incheiat.

Reprezentantii RMGC sustin ca la acesti bani se mai adauga inca 35 de milioane de dolari asumati public tot pentru investitii in patrimoniu si alte 57 de milioane pentru dezvoltarea comunitatii.

Parerea oficialilor companiei este impartasita si de arheologii care au lucrat la programul national de cercetare “Alburnus Maior”, desfasurat in perioada 2001-2006, in urma unui parteneriat dintre Primaria Rosia Montana, Muzeul National de Istorie a Romaniei si Muzeul Unirii din Alba Iulia, si finantat de RMGC.

“S-a discutat despre Rosia Montana enorm la televizor, la talk-show-uri si la stiri, dar nimeni, niciodata, nu a venit sa ne intrebe pe vreunul dintre noi, cei care am lucrat aici. Numai la noi exista aceasta idee ca aceia care au lucrat la Rosia sunt ciumati. Rosia Montana a devenit o problema sentimentala, dar trebuie avut in vedere ca patrimoniul nu este sentimental. Ori respecti legea, ori nu, ori conservi, ori distrugi un bun national. Problema mare este ca Romania nu are o reala harta arheologica, iar acest aspect va avea repercusiuni si asupra marilor proiecte de infrastructura care incep sa se dezvolte“, spune Mihaela Simion, arheolog la Muzeul National de Istorie a Romaniei, care a participat la programul “Alburnus Maior”, alaturi de alti 80 de specialisti in domeniu.

Aceasta a sustinut ca RMGC le-a pus la dispozitie arheologilor tot ce au avut nevoie pentru a descoperi, salva si conserva cele 13 situri arheologice de la Rosia Montana. De altfel, una dintre ideile pe care s-a insistat astazi, in cadrul discutiilor desfasurate chiar in incinta casei 325, este ca RMGC si-a insusit rezultatele cercetarii patrimoniului si a modificat proiectul industrial pentru a asigura conservarea descoperirilor. Reprezentantii companiei sustin insa ca, din 2008 incoace, de cand s-a blocat proiectul, au aparut numai efecte negative asupra programului de conservare a patrimoniului pe care compania a inceput deja sa-l implementeze in zona, sustin reprezentantii RMGC.

Un exemplu este galeria Catalina Monulesti, ce se doreste a fi transformata intr-un muzeu subteran. “De cand s-a blocat proiectul, am fost nevoiti sa disponibilizam oameni, iar printre acestia s-au numarat si cei care se ocupau de asigurarea sigurantei in galeria Catalina Monulesti. Consecinta: galeria nu se mai viziteaza, fiindca nu mai e sigura. De altfel, de cand ne-am “retras” noi, si nu am mai bagat utilajele pentru evacuarea apei, majoritatea galeriilor deschise si cercetate sunt actualmente inundate”, subliniaza Ion Baltean.

Si primarul localitatii, Eugen Furdui sustine ca, in ciuda a tot ceea ce sustin ecologistii, din punct de vedere al mediului, situatia este rea acum, cand haldele sunt descoperite si apele acide se scurg din mine in sol. “Rosia Montana este ca un bolnav pe masa de operatie, deasupra caruia se cearta nu stiu cati doctori despre cum sa-l opereze. Pana se hotarasc, pacientul moare. De aceea este binevenita investitia Gold Corporation, o firma pe care unii o vad buna, altii rea, dar va spun eu ca oamenii de aici au nevoie de ea. 80% din populatia apta de munca nu are nicio sursa de venit, iar ei chiar sunt mineri, si asta vor sa faca si de acum inainte”, sustine Furdui, potrivit caruia RMGC a angajat de la 1 iulie inca 50 de localnici, cu contract care expira pe 31 septembrie, urmand ca de la 1 octombrie acestia sa fie inlocuiti de alte 50 de persoane. Localnicii se ocupa in principal de intretinerea caselor de patrimoniu.

Tocmai de frica pierderii investitiei RMGC, edilul din Rosia Montana nu e de acord cu introducerea localitatii in patrimoniul UNESCO. “E o tenta directa si sigura pentru a opri implementarea proiectului. Sa vina (UNESCO n.red.) peste 30 de ani, cand zacamantul va fi epuizat si galeriile restaurate si totul va fi pregatit pentru turisti”, sfatuieste Furdui.

In aceste momente, invitatii RMGC la dezbatere se pregatesc sa plece intr-un tur al principalelor obiective de patrimoniu din Rosia Montana: case monument istoric, depozitul arheologic, galeria Catalina Monuleşti, taurile din Zona Protejata, carierele Cetate si Carnic, monumentul Funerar Tau Gauri, Piatra Despicata si Piatra Corbului.

UPDATE: Proiectul de restaurare a a cetatii Alba Carolina din Alba-Iulia, una dintre cele mai importante fortificatii de acest gen din Europa, a fost finalizat dupa mai bine de zece ani de la demararea lucrarilor, care au costat 15 milioane de euro. De asemenea, prin programul propus de compania miniera Rosia Montana Gold Corporation, casa monument istoric nr. 325 a fost restaurata, iar in perioada urmatoare vor incepe lucrarile la alte doua cladiri de patrimoniu.

Restaurarea si valorificarea turistica a patrimoniului cultural din Judetul Alba se datoreaza in principal parteneriatelor de tip public-privat si a celor sustinute prin cofinantare din fonduri europene. Aceasta a fost concluzia principala rezultata in urma unei vizite de documentare la Cetatea Alba Carolina din Alba Iulia si la obiectivele de patrimoniu din comuna Rosia Montana organizate de Directia Judeteana pentru Cultura si Patrimoniu National Alba cu ocazia celei de-a XVIII-a editii a Zilelor Europene ale Patrimoniului (ZEP).

„Restaurarea Cetatii de tip Vauban Alba Carolina este unul din cele mai reusite proiecte de restaurare urbana din Romania, cu un grad ridicat de complexitate datorat suprafetei impresionante pe care se intinde (110 ha) dar si a multitudinii de obiective arhitecturale: sapte bastioane si sase porti monumentale in stil baroc, impodobite cu numeroase basoreliefuri”, a subliniat Matei Drimbarean, Director Executiv al Directiei Judetene pentru Cultura si Patrimoniu National Alba.

De asemenea, programul propus de compania miniera Rosia Montana Gold Corporation odata cu demararea proiectului minier include restaurarea a 35 de case monument istoric si trei biserici situate in centrul istoric al Rosiei Montane, alaturi de reabilitarea altor peste 300 de case din zona protejata. In prezent, proiectele de reabilitare pentru 11 cladiri din centrul comunei sunt deja finalizate, iar restaurarea uneia dintre ele, de la numarul 325, s-a incheiat, in urma unui parteneriat intre Primaria Rosia Montana, Muzeul National de Istorie a Romaniei si Muzeul Unirii din Alba Iulia, cu finantarea RMGC. Cladirea adaposteste expozitia permanenta de istorie a mineritului „Aurul Apusenilor” si este deschisa publicului interesat.

„Sensul activitatilor noastre este de a restitui comunitatii propria-i istorie, printr-un program intensiv de restaurare si punere in valoare a mostenirii culturale. In aceeasi directie, RMGC va continua programul de restaurare care a debutat cu casa de la numarul 325, anul viitor urmand a fi restaurate alte doua cladiri de patrimoniu din centrul istoric – vechea scoala si biblioteca, respectiv vechea primarie”, a anuntat Adrian Gligor, Vicepresedinte Patrimoniu si Dezvoltare Durabila al RMGC.

In fiecare an, in luna septembrie, milioane de cetateni sunt invitati sa viziteze monumente istorice din intreaga Europa cu ocazia Zilelor Europene ale Patrimoniului, organizate la initiativa comuna a Consiliului Europei si a Uniunii Europene. Tema manifestarilor de anul acesta, aflate in Romania la cea de-a XVIII-a editie, este: „Rolul patrimoniului cultural in viata comunitatilor locale“.

Anca Dinu
Sursa foto: citynews.ro