Numarul traficantilor de droguri din Cluj, in crestere

Criza economica, dar si afluxul mare de persoane revenite in tara din state precum Italia sau Spania, au facut ca in judetul Cluj sa se inregistreze o crestere a numarului de traficanti de droguri.

Pe primele locuri in topul clasamentului se situeaza municipiul Cluj-Napoca, urmat imediat de Turda, lucru dovedit de statisticile Biroului pentru Combaterea Crimei Organizate (BCCO) Cluj. "De la inceputul anului pana acum, la Turda au fost retinute patru persoane, din care trei sunt arestate, iar una este cercetata in stare de libertate. Cei patru au fost arestati pentru trafic de droguri de risc, in special hasis si cannabis, pe care le comercializau atat in Turda, cat si in Cluj-Napoca, in baruri, cluburi, discoteci, dar si la petreceri private", a spus pentru citynews.ro inspectorul principal Adrian Balaj, sef Serviciu Antidrog, din cadrul BCCO Cluj.

Potrivit unei surse din randul ofiterilor antidrog, asupra traficantilor din Turda s-au descoperit, pe langa hasis si cannabis, si niste comprimate care contineau CPP, o substanta asemanatoare cu pastilele de ecstasy. Aceste pastile erau comercializate la pretul drogurilor.

Seful Sericiului Antidrog a explicat ca cei care se ocupa de traficul de stupefiante isi depoziteaza, de obicei, marfa acasa, pentru a le fi mai usor cu manipularea acesteia, insa au si locuri speciale in care tin ascunse drogurile. Intr-un comunicat de presa remis in 15 ianuarie 2009, se arata ca "in urma perchezitiilor efectuate, a fost descoperita si ridicata o cantitate de 34,7 grame de hasis, 39,7 grame de cannabis, doua balante digitale utilizate la cantarirea drogurilor si un saculet, pe care au fost puse in evidenta urme de THC, precum si o pipa, pe care au fost puse in evidenta urme de THC".

Filaje care dureaza luni intregi

Desi minorii implicati in traficul cu droguri sunt destul de putini, politistii de la Crima Organizata spun ca in ultima perioada s-a observat o crestere in randul minorilor consumatori de stupefiante. "O usoara crestere se observa si in randul celor care se ocupa cu traficul de droguri, asta si din cauza crizei economice, dar si din cauza a tot mai multe persoane care se intorc din strainatate avand asupra lor stupefiante. Unii dintre ei aduc droguri pe care le folosesc pentru consum propriu si atunci nu putem sa ii includem si pe acestia in randul traficantilor", a explicat inspectorul principal Adrian Balaj. Pentru o actiune de retinere a infractorilor, ofiterii crimei organizate supravegheaza si urmaresc timp de mai multe luni persoanele care se ocupa cu astfel de "afaceri" si cercurile pe care le frecventeza.

Pedepse usturatoare pentru trafic de droguri

Pedepsele pe care cei care consuma, vand sau doar introduc stupefiante in tara nu sunt egale, difera numarul de ani petrecuti dupa gratii. Astfel, cei acuzati de trafic de droguri de risc, primesc intre 3 si 15 ani de inchisoare, iar cei care traficheaza droguri de mare risc, sunt pasibili sa primeasca intre 10 si 20 de ani de inchisoare. De asemenea, introducerea in tara de stupefiante de risc se pedepseste cu inchisoare de la 10 la 20 de ani, iar pentru introducerea in tara de droguri de mare risc, se primesc intre 15 si 25 de ani dupa gratii. Si cei care detin droguri doar pentru consum propriu pot primi pedeapsa intre 6 luni si 2 ani de inchisoare sau amenda penala. 

Drogurile ilegale substituite cu droguri ... legale

Atat la nivelul municipiului Cluj-Napoca, cat si la nivelul Turzii, media de varsta a celor care consuma droguri este de 20 - 25 de ani, insa in ultimul timp a crescut numarul consumatorior cu varste cuprinse intre 30 si 40 de ani, spun cei care se ocupa de combaterea acestui fenomen. "In ultimul timp foarte multi dintre consumatori s-au indreptat inspre produsele etnobotanice, asa zisele droguri legale, care produc efecte asemanatoare drogurilor interzise. Din ceea ce stim noi de la persoanele pe care le-am audiat , pe langa acea stare halucinogena provocata de produsele etnobotanice, consumatorul se alege si cu efecte negative, de genul greata, varsaturi, efecte pe care drogurile ilegale nu le produc", a mai spus seful Serviciului Antidrog din cadrul BCCO Cluj.

Magazinele care comercializeaza produse etnobotanice au provocat controverse inca de la intrarea pe piata. Desi Birourile pentru Combaterea Crimei Oganizate si Autoritatea Nationala Antidrog au cerut in repetate randuri scoaterea acestora din legalitate, Ministerul Sanatatii inca da mana libera pentru comercializarea acestor produse.

Preturi pe piata neagra a stupefiantelor

Preturile drogurilor in zona Turda-Cluj difera, in functie de cercurile in care se vand si de persoanele care le comercializeaza. "Depinde la a cata mana se vand. De exemplu, daca persoana care introduce drogurile in tara vinde 50 - 100 de grame de hasis cu 200 de mii de lei, aceeasi cantitate ajunge sa fie comercializata de urmatoarea persoana cu 500 - 600 de mii de lei, iar pretul poate urca chiar pana la 900 de mii de lei", a explicat Adrian Balaj. Cei patru turdeni retinuti in acest an de politistii de la Crima Organizata isi comercializau drogurile, hasis, canabis si pastile de ecstasy, cu sume cuprinse intre 50 si 70 de lei gramul. 

Ancuta Stavar