Tariceanu il vrea pe Basescu fara imunitate

Liderul deputatilor PNL, Calin Popescu Tariceanu a lansat astazi o propunere care, din punctul sau de vedere va reforma clasa politica. Totusi, demersul sau, la prima vedere politicianist si razbunator, ar putea avea ca efect eliminarea unei institutii extrem de populare in Romania. Astfel, fostul premier a declarat ca doreste ca reforma clasei politce sa inceapa prin restrangerea atributiilor presedintelui, prin eliminarea imunitatii si introducerii avizului Parlamentului pentru numirile facute de seful statului. "Ati spus ca va ganditi la modernizarea clasei politice, stau si ma intreb daca in acceptiunea dumneavoastra reforma clasei politice inseamna trecerea si racolarea parlamentarilor de la alte partide de catre PDL si crearea partidului prezidential, cred ca acesta este modelul pe care il vedem pana acum si din partea PNL aveti un «Nu» categoric acestui model de reforma a clasei politice. Nu in ultimul rand ar trebui sa ne gandim la necesitatea ridicarii imunitatii prezidentiale, care face un caz singular in randul institutiilor publice din Romania", a subliniat Tariceanu, citat de Mediafax.


Pentru ca aceasta propunere sa se materializeze, este nevoie de o lege de modificare a Constitutiei, validata printr-un referendum national, in conditiile in care atributiile presedintelui sunt stabilite de Constitutie. Astfel, la articolul 84 aliniatul doi se precizeaza  ca “Presedintele Romaniei se bucura de imunitate. Prevederile articolului 72 alineatul unu se aplica in mod corespunzator”, aticolul 72 facand referire la faptul ca “Deputatii si senatorii nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului”. Daca in 1991 cand a fost votata prima Constitutie post-comunista, legiuitorul a stabilit imunitate aproape totala pentru demnitarii alesi, in urma adoptarii unei serii de legi organice si a referendumului constitutional din 2003 s-a stabilit ca parlamentarii si presedintele tarii nu pot fi trasi la raspundere pentru declaratiile politice, ci numai pentru faptele penale. In alte cuvinte, deminitarii se bucura de imunitate numai pentru voturi si declaratii in dezbaterile publice, nu si pentru infractiuni rutiere, crime sau fapte de coruptie.


O alta propunere a lui Tariceanu vizeaza instituirea avizului Parlamentului pentru numirile efectuate de presedinte. Tot conform Constitutiei votate in 2003, la articolul 94 este prevazut ca “Presedintele Romaniei indeplineste si urmatoarele atributii: a) confera decoratii si titluri de onoare; b) acorda gradele de maresal, de general si de amiral; c) numeste in functii publice, in conditiile prevazute de lege; d) acorda gratierea individuala” in timp ce articolul 125 aliniatul unu prevede ca “Judecatorii numiti de Presedintele Romaniei sunt inamovibili, in conditiile legii”, iar articolul 134 aliniatul unu precizeaza ca “CSM propune Presedintelui Romaniei numirea in functie a judecatorilor si a procurorilor, cu exceptia celor stagiari, in conditiile legii”. Conform legii fundamentale si legilor organice care reglementeaza  Constitutia, presedintele numeste in functiile publice doar la recomandarea institutiilor supervizoare, CSM, Parlament sau ministere. Singurele persoane care sunt numite la propunerea directa a sefului statului sunt cele din aparatul propriu al presedintelui.


Constitutia Romaniei este structurata in asa fel incat puterea executiva este bicefala, atat presedintele tarii cat premierul avand atributii executive. Spre deosebire de premier, presedintele tarii are atributii restranse, in conditiile in care, teoretic, cel mai important prerogativ este acela de a numi premierul, care oricum trebuie sa obtina girul Parlamentului. De asemenea, presedintele tarii valideaza si membri guvernului, dar acesta este conditionat de votul de incredere dat de Parlament. Or, daca presedintelui i se vor lua si aceste atributii, pozitia de sef al statului pare lipsita de orice fel de substanta.


Augustin Stanciu