Vechiul Cluj văzut din lume

Atentate cu bombă, confruntări între fascişti şi comunişti sau diverse mutări politice şi armate reprezentau deliciul presei străine de peste oceane în anii '40. Deşi pare greu de crezut, în acea perioadă Clujul era mai des menţionat în ziarele străine decât astăzi. Ziarele americane şi canadiene alocau pagini întregi evenimentelor care se petreceau atunci în judeţ. 

Una dintre principalele diferenţe care îţi sar în ochi când citeşti paginile de arhivă ale ziarelor este faptul că în acea perioadă România era cunoscută în limbajul internaţional drept "Rumania" şi nu "România". 

De când era străbunica fată

Unul dintre cele mai vechi articole despre Cluj a apărut în 1927. În acel an, în 14 decembrie, ziarul The Ottawa Evening Citizen, ziar de 24 de pagini, relata în ediţia de ora cinci, chiar pe prima pagină despre înlocuirea prefecţilor din "Bihor, Oradea Mare şi Cluj". "Prefecţii din provincia Bihor şi provincia Cluj vor fi înlocuiţi din cauza recentelor revolte antisemitice. Curtea marţială a început cercetarea a 33 de studenţi arestaţi care aveau legătură cu demonstraţiile. Guvernul a anunţat că mai mult de 200 de studenţi şi alte persoane au fost arestate. Toate vor ajunge în faţa Curţii marţiale. Oficiali ai Guvernului au declarat că mai mulţi dintre protestanţii de la Oradea Mare nu erau studenţi, dar sunt suspecţi să fie comunişti care au incitat studenţii la violenţe. O grevă de 24 de ore a studenţilor din întreaga Românie a apărut ieri în semn de protest faţă de arestări", se arată în articolul din ziarul respectiv.

Republica Transilvania

Un an mai târziu, într-un alt articol publicat în prima pagină a ziarului "Eugene Guard", fondat în 1859, în Oregon, titra cu litere italice "România în Alertă".  "Corespondenţii din Alba Iulia arată că întreaga Românie este în alertă, în anticiparea proclamării Republicii Transilvania de către Congresul ţărănist care se va reuni mâine. Guvernul a luat măsuri disperate pentru a contracara această mişcare. 

17 avioane au survolat deasupra cartierelor Clujului ieri distribuind mii de fiţuici în care îi avertizau pe oameni de «şmecheria comunistă», solicitându-le să nu participe la congres", se relatează în articolul care apare chiar sub titlul de deschidere al ziarului. Tensiunile în ţară începeau să se accentueze iar starea critică din România nu rămânea fără ecou în ziarele din partea cealaltă a planetei.

Uzina din Cluj şi Garda de Fier

The Montreal Gazette titra în pagina zece a numărului 290 din 5 decembrie 1938: "Complot al Gărzii de Fier anihilat - O facţiune românească a planificat distrugerea unei uzine din Cluj". "Poliţia a anunţat astăzi anihilarea a 17 membri ai Gărzii de Fier, la sfârşitul săptămânii trecute, care planifica bombardarea şi distrugerea a mai multor clădiri din Cluj şi a universităţii. Autorităţile au declarat că planul lor a picat din cauza unor membri tineri ai Gărzii care nu au fost în stare să îşi ducă la capăt însărcinările. Articolul arată că în cadrul aceleaşi acţiuni a poliţiei a căzut victimă şi Corneliu Zelea Codreanu, liderul Gărzii de Fier. Erau anii de dinaintea războiului, când ciocnirile dintre legionari şi comunişti erau la ordinea zilei.

Românii atacaţi de unguri

După cedarea Ardealului de Nord către Ungaria, numele Clujului a început din nou să apară mai des în presa străină. Ziarul indian "Indian Express" din 21 septembrie 1940 relata, tot într-un articol pe prima pagină, despre violenţele care au loc în Transilvania. "Acuzaţii serioase sunt aduse forţelor maghiare care au ocupat teritoriul transilvănean după cedarea acestuia şi a populaţiei maghiare din această zonă în privinţa tratamentului pe care îl aplică românilor. După intrarea ungurilor în Cluj, românii au fost atacaţi de către grupări înarmate. Mai mult, un sat a fost incendiat iar preotul a fost ucis", se povesteşte în articolul de câteva rânduri din ediţia numărul 291 al ziarului de opt pagini care în acea perioadă se vindea cu opt pia indiene, fostă monedă indiană.

Ruşii veneau rapid

Pe parcursul celui de-al doilea Război Mondial, ziarele de peste ocean relatau aproape zilnic despre situaţia critică din Europa. Aşa se face că, în 11 septembrie 1944, numele Clujului revine pe prima pagină în ziarul Montreal Gazette într-un articol în care erau descrise noile cuceriri ale Aliaţilor. "Trupele ruseşti au reuşit să pătrundă 18 mile în interiorul regiunii anexate Ungariei - Transilvania, în încercarea de a elimina forţele maghiare din război. Un oficial din Moscova a anunţat că trupele Aliaţilor se apropie rapid de Cluj, capitala întregii regiuni şi punctul de control în regiune al Axei", se relata la acea vreme în ziarul respectiv. Articolul începe pe prima pagină şi se continuă în pagina 13. De altfel, ziarele din acea perioadă alocau pagini întregi relatărilor de pe front şi realizărilor armatelor.

Capturarea capitalei Transilvaniei

Un articol din 11 octombrie 1944, apărut în cotidianul The Calgary Herald, povesteşte despre capturarea Clujului, "capitala Transilvaniei", şi a oraşului Szeged, de către forţele ruseşti. Articolul tratează pe larg ofensiva de atac a Armatei Ruse. O zi mai târziu, ziarul The Glasgow Herald titra "Sovieticii capturează Clujul şi Szeged". "Ungurii au anunţat noaptea trecută că forţele Armatei Roşii au ajuns la Kecskemet, la 45 de mile de Budapesta, după capturarea Clujului şi Szeged. [...] Clujul, capitala Transilvaniei, a devenit punctul pivot al Armatei Roşii în acea regiune", scrie în pagina cinci a ziarului, în care este înfăţişată şi o hartă a regiunii. Pe aceeaşi pagină a ziarului apar şi reclame la automobile Rover, ouă, dar şi la noua invenţie, "frigiderul".

Ceauşescu şi casnicele nemulţumite

Numele oraşului Cluj apare şi în presa străină de după Război. De această dată, de cele mai multe ori fiind alături de numele lui Nicolae Ceauşescu. Ziarul "Free Lance-Star" din 17 iunie 1969 arată că Nicolae Ceauşescu a fost pus într-o situaţie extrem de delicată atunci când, la o vizită în piaţă, a luat parte la nemulţumirile mai multor casnice care se plângeau de calitatea slabă a produselor. Articolul dezbate problemele economice şi sociale din acea vreme din România şi dă exemplul unei fabrici de textile din Cluj ai cărei muncitori, după ce s-au decis să intre în grevă, au fost dispersaţi rapid de către Securitate. "Un student al Universităţii din Cluj spune că este nemulţumit de restricţiile legate de călătoriile în Vest, afirmând <>", povestea studentul anonim, redactorilor ziarului care apărea în Fredericksburg, Virginia.

Clujul, gratis pe Google News

De câteva luni, serviciul de presă al Google şi-a extins aria şi către arhivele de ziare. Mai multe publicaţii importante de peste ocean au decis să-şi facă publică arhiva ediţiilor apărute în urmă cu câteva decenii. Astfel, la o simplă căutare după cuvântul Cluj în serviciul Google News - secţiunea Archives, apar listate câteva mii de rezultate cu pagini de ziare în care numele Clujului este menţionat. Deşi multe dintre articole trebuie cumpărate, există şi unele gratuite. Odată accesat un rezultat, pe ecranul monitorului apare pagina de ziar exact aşa cum a apărut ea la momentul publicării, folosindu-se acelaşi fonturi, aceleaşi imagini, culori şi texturi. De asemenea, datorită digitalizării paginilor, se poate face şi o căutare prin paginile ziarului.

Tudor Răvoiu