În căutarea Cleopatrei

“Era o femeie de o frumuseţe surprinzătoare, fascinantă. Avea o voce fermecătoare, iar puterea de convingere şi caracterul o făceau plăcută în orice situaţie. Avea puterea de a subjuga pe oricine”. 

Aşa o descrie istoricul grec Dio Cassius pe Cleopatra, ultimul faraon al Egiptului. Istoricii i-au refăcut chipul din dintr-un basorelief din templul Dendera, din portretele de pe monedele oficiale şi după un bust de marmură cu o bentiţă regală aflat în muzeul Altes din Berlin. Locul unde a fost înmormântat trupul ei rămâne, în continuare, o enigmă. 

După moartea împăratului roman Iulius Cezar, urmaşul său, Octavian şi generalul Marc Antoniu şi-au disputat mai bine de zece ani controlul asupra Imperiului. În anul 30 î.Hr, după ce l-a înfrânt pe Antoniu, Octavian a intrat victorios în Alexandria, făcând-o pe Cleopatra să se baricadeze în mausoleul ei. 

Aici a fost adus şi Marc Antoniu, care s-a înjunghiat cu propria sabie pentru a muri în braţele celei care i-a fost iubită. Se presupune că, după câteva zile, Cleopatra şi-a luat zilele folosind venin de viperă. De aici istoria este cât se poate de încâlcită şi plină de suspiciuni. 

Istoricul Dio Cassius relatează că regina a fost îmbălsămată alături de Marc Antoniu, cei doi foşti iubiţi fiind înmormântaţi împreună, cu acordul lui Octavian. Potrivit istoricului grec Plutarh, Cleopatra şi Marc Antoniu au fost îngropaţi în Alexandria, cea mai importantă moştenire a dinastiei Ptolemeilor, din care descinde şi Cleopatra. Locul exact nu este menţionat, însă, în nicio scriere antică, iar descoperirea lui ar rivaliza doar cu găsirea mormântului lui Tutankhamon.

O femeie tulbură apele Egiptului

În 2004, o ambiţioasă absolventă a Facultăţii de Drept originară din Republica Dominicană, Kathleen Martinez, a pornit într-o cursă nebună la capătul căreia spera să găsească mormântul Cleopatrei şi a lui Marc Antoniu. 

Tânăra a renunţat la cabinetul ei de avocatură şi a cheltuit o avere în timpul căutărilor, dar nimic nu putea sta în faţa ambiţiei sale de a descoperi adevărul. Totul a pornit de la o ceartă cu tatăl ei, Fausto Martinez, care susţinea că regina Egiptului era o destrăbălată. Indignată de această caracterizare pe care tatăl ei a făcut-o în 1990, pe când ea avea 24 de ani, Kathleen Martinez şi-a jurat că nu se va opri până când nu o va găsi pe regină.

Întâmplările ce au urmat sunt demne de scenariul unui film cu Indiana Jones. Martinez ştia că nu poate face nimic fără aprobarea lui Zahi Hawass, secretar general al Consiliului Suprem al Antichităţilor. Aşa că i-a trimis acestuia un e-mail, şi apoi altul, şi apoi altul, până când numărul lor a depăşit limita bunului simţ, încadrându-se la hărţuire. 

Fără niciun rezultat însă. Hotărâtă, Kathleen a plecat la Cairo unde, cu ajutorul unui ghid, a reuşit să ajungă în faţa lui Hawass. Însă de frică să nu o refuze sau să o considere nebună, nu şi-a dezvăluit intenţiile decât un an mai târziu, când obţinuse deja permisiunea de a vizita Taposiris Magna unde, crede ea, se află mormântul Cleopatrei.

Lungul drum al templului

Cu pălăria sa de care nu se desparte niciodată, egipteanul Zahi Hawass a fost numit custodele oficial al tuturor monumentelor descoperite în Egipt, fiind un promotor desăvârşit a tot ce înseamnă descoperire arheologică. Născut în mai 1947, el a avut şi partea sa de controverse de-a lungul timpului. 

A fost acuzat de arheologi că este atât de vanitos încât nu îi lasă să îşi anunţe propriile descoperiri şi criticat multă vreme pentru că nu a permis accesul presei pe şantierele sale, pentru că-i considera pe reporteri amatori (în acelaşi timp a scris pe pagina sa web că arheologii sunt vedete mai mari decât starurile de cinema). 

În aprilie 2011 Hawass a fost condamnat la un an de închisoare, după ce a refuzat să se supună unui ordin al instanţei cu privire la un contract cu magazinul de suveniruri al muzeului egiptean, sentinţă suspendată, ulterior. În vara acestui an în jurul lui Zahi Hawass a izbucnit un nou scandal, legat de suma imensă – 200.000 de dolari anual – pe care o primeşte pentru colaborarea cu postul tv „National Geographic”.

Acesta este omul de la care Kathleen Martinez a obţinut, în cele din urmă, aprobarea de a o căuta pe Cleopatra. După ce a studiat zeci de temple, Martinez s-a oprit la Taposiris Magna, acum Abusir, dedicat zeiţei Osiris şi aflat în vestul Egiptului, la aproximativ 48 de kilometri sud-vest de Alexandria. “Când am văzut locul, inima mi-a bătut foarte repede”, a mărturisit ea mai târziu.

De ce Taposiris Magna?

Încă de când a urcat pe tron, în anul 51 Î.Hr., Cleopatra s-a arătat interesată de cultul zeiţei Isis, răspândit în zona mediterană de sute de ani. Pe parcursul întregii vieţi ea a încercat să îşi lege destinul de această zeiţă şi pe a lui Marc Antoniu de a lui Osiris. 

Astfel că înmormântarea celor doi aici, într-un templu dedicat lui Osiris, avea logică. Săpăturile au început în octombrie 2005, pentru ca în urmă cu şase ani Hawass şi Martinez să facă pentru prima dată echipă. 

În aprilie 2009, la patru ani de la începerea căutărilor la Abusir, Zahi Hawass era aproape convins că a găsit mormântul celor doi îndrăgostiţi. Cei doi arheologi au găsit trei pasaje subterane şi legând acest indiciu de cele peste 20 de monede cu chipul lui Cleopatra, de un fragment ceramic cu forma bărbiei lui Marc Antoniu şi de cele zece mumii ale unor oameni importanţi descoperite, Zahi Hawass a fost convins că unul dintre tuneluri duce la mormântul Cleopatrei. 

„Ar fi cea mai importantă descoperire din secolul al XXI-lea”, spunea atunci Hawass, entuziast, pentru revista Time. Anii au trecut, iar descoperirile, printre care 24 de monede de metal cu chipul Cleopatrei şi zeci de statui fără cap, au făcut din Taposiris Magna unul dintre cele mai impresionante situri din Egipt. Locul în care Cleopatra şi Marc Antoniu au fost înmormântaţi rămâne, însă, în continuare, un mister.

Ptolemeu IV

Ultima descoperire semnificativă făcută la Taposiris Magna, acum Abusir, datează din martie 2011. Echipele coordonate de Zahi Hawass au scos la suprafaţă o uriaşă statuie din granit, fără cap, despre care se presupune că înfăţişează un rege din dinastia Ptolemeu.

Aceasta a fost realizată conform tradiţiilor egiptene, iar Hawass crede că este vorba de Ptolemeu IV. Echipele de arheologi au găsit şi poarta originală de intrare în templu aflată spre vest şi dovezi că aceasta ar fi fost încadrată de un sfinx sau chiar mai mulţi.

Strămoşii ultimei regine

Dinastia Ptolemeică, din care se trage şi Cleopatra, a condus Egiptul între 305 şi 30 î.Hr. A fost întemeiată de Ptolemeu I Soter, general al lui Alexandru Macedon (Diadoh), care a primit Egiptul în urma unui compromis între generalii şi satrapii împăratului realizat după moartea acestuia în capitala Babilon în 323 î.Hr. 

Deşi Ptolemeu I a fost un om politic şi un militar priceput, care a încercat să nu neglijeze fondul etnic majoritar egiptean, urmaşii săi nu s-au ridicat la anvergura sa, poate cu excepţia notabilă a ultimei suverane, Cleopatra a VII-a. Odată cu moartea ei şi cucerirea Egiptului de către armata romană, se încheie şi perioada Egiptului ptolemeic. De la ambiţiile de superputere în regiune, Egiptul este redus la condiţia de provincie a Imperiului Roman.

O altă Cleopatră

Anul viitor Cleopatra va reveni în atenţie, odată cu lansarea unui nou film despre ea, bazat pe recent publicata biografie a ultimului faraon al Egiptului , “Cleopatra: O viaţă”, a lui Stacy Schiff. Protagonistă este nimeni alta decât Angelina Jolie, pelicula filmată în 3D fiind regizată de Paul Greengrass (seria “Bourne” şi “United 93”). Câştigătoare a premiul Pulitzer, autoarea Stacy Schiff este şi ea partizană a ideii că Cleopatra nu a fost o femeie uşoară, aşa cum au sugerat unii istorici. 

„Nu e un sex simbol. E un politician, un strateg, un războinic. În filmul lui Joseph Mankiewicz („Cleopatra”, 1963 – n.red.) e o seducătoare. Dar toate datele istorice despre ea au fost scrise de bărbaţi. Aceasta e prima carte scrisă de o femeie”, spune ea. 

Femeia care vorbea şapte limbi şi se făcea plăcută în orice situaţie a fost interpretată în 1963 de nimeni alta decât Elizabeth Taylor. Ecranizarea care a costat 44 de milioane de dolari a strâns patru premii Oscar, fiind considerată cea mai bună interpretare a Cleopatrei până în prezent.

De altfel, premiera noului film nu este programată întâmplător pentru 2013: se doreşte ca lansarea să coincidă cu aniversarea de 50 de ani a filmului ce o avea în rol principal pe Taylor. 

Alexandra Groza