Scutul anti-racheta, intre “must” si “niet”

Presedintele Traian Basescu a facut ieri un anunt care a lansat ample dezbateri, atat in cancelariile lumii, dar si mass-media internationala. Dupa o sedinta de urgenta a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, presedintele Basescu a anuntat ca Romania va face parte, incepand cu 2015 din proiectul scutului anti-racheta american. Sedinta de urgenta, dar si anuntul presedintelui au trezit suspiciuni, mai multi analisti punand decizia americanilor, dar si a liderilor de la Bucuresti pe seama unui iminent conflict dintre Israel si Iran.

In momentul de fata apar tot mai multe stiri si informatii cum ca statul israelian nu mai poate fi tinut in frau de catre americani, fiind foarte posibil ca in urmatoarea perioada sa se declanseze un conflict armat intre statul evreu si Iran. In momentul de fata Israelul nu isi permite sa aiba un vecin inarmat nuclear, in conditiile in care zona cu pricina se confrunta, deja, cu probleme serioase. Or, autoritatile de la Teheran au anuntat deja ca sunt pe punctul de a finaliza prima racheta cu focos nuclear. In replica, fie pentru a descuraja statul iranian sau pentru a apara interesele liderilor de la Tel Aviv, Statele Unite au deplsata in zona Golfului Persic numeroase forte armate, de asemenea amplasand in tarile din jurul Iranului sisteme de rachete defensive “Patriot”, acelasi tip care vor fi aduse si in Romania in cadrul programului de scut anti racheta.

Decizia statului roman de a amplasa rachete de interceptare, in cadrul programului de scut anti-racheta are implicatii serioase in ceea ce priveste poltica externa atat a Statelor Unite, dar in principal a Romaniei. Astfel, dupa instaurarea administratiei Obama, si in urma discutiilor cu reprezentantii Moscovei, s-a stabilit renuntarea la proiectul initial de scut, care viza amplasarea de instalatii in Cehia si Polonia, si trecerea la un proiect de amplasare a acestui tip de instalatii pentru protejarea Balcanilor. In aceasta directie, cel mai probabil, pe langa Romania, vor fi amplasate asemenea rachete de interceptare si in Bulgaria si Turcia.

Anuntul lui Basescu a trezit imediat reactii, in principal din partea Rusiei, o serie de analisti militari afirmand ca decizia SUA de a amplsa scutul in Romania este o continuare a politicii active si destul de agresive a Americii fata de Rusia. Asta in conditiile in care atat Barack Obama, cat si Traian Basescu, in discursul de ieri au anuntat ca rachetele nu sunt o replica impotriva arsenalului nuclear al Moscovei.
 
Sistemul va curpinde doua componente, una terestra si alta navala. In principiu, pe “uscat” vor fi amplasate instalatii care vor contine rachete de interceptare de tip “Patriot”, iar pe mare vor fi dizlocate nave americane care vor fi dotate cu acelasi tip de rachete. Totusi, deocamdata informatiile sunt destul de putine, oficialii americani tinand intr-un pseudo-secret detaliile referitoare la acest proiect. Nu se cunoase nici daca instalatiile vor fi operate de soldati americani sau de echipe mixte. Ce se stie e ca rachetele cu pricina vor intercepta obuzele trimis din zona Orientului Mijlociu, care ar avea ca tinte tarile aliate din Europa. In momentul de fata in Romania este instituit codul “albastru”- Precaut- Informatiile disponibile si evenimentele recente estimeaza existenta unui risc scazut de producere a unui atentat terorist. Totusi, analistii militari afirma ca odata cu introducerea sistemului, in cursul anului 2015, sau chiar inainte codul sa fie schimbat, Romania devenind o tinta mai “atragatoare” pentru teroristi care vor dori sa dea un exemplu din Romania, ca tara care coopereaza neconditionat la deciziile americanilor.

Nici relatiile cu Rusia nu vor fi mai bune dupa ce va fi introdus sistemul, in conditiile in care oficialii de la Moscova au anuntat, in repetate randuri, ca amplasarea scutului in zona Europei de Est este o sfidare directa la adresa Kremlinului. Mai mult, odata cu anuntul lui Traian Basescu, este posibil ca programul START, proiectul de dezarmare nucleara semnat de Statele Unite si Rusia sa intre in impas.

Augustin Stanciu