Anastase: "Anexa 11 are la baza date din 2002"

Este expert contabil, vicepresedinte al PSD Cluj si membra a Consiliului  National al acestei formatiuni politice. Dupa noua ani in care si-a fost propriul stapan, Claudia Anastase a devenit director al Oficiului Judetean pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit, fostul oficiu SAPARD. Pentru ca se declara pasionata de oameni si de comunicare, Anastase spune ca trecerea din lumea cifrelor in cea a programelor europene a fost una usoara.

                                  
Reporter: Veniti din mediul privat in cel al bugetarilor, din lumea cifrelor in lumea proiectelor finatate din fonduri structurale. Cum a fost trecerea?
Claudia Anastase: Eu nu vad o diferenta foarte mare. Mi-am dorit, poate si prin prisma faptului ca ma aflu in politica pentru ca imi pasa de oameni, am facut trecerea de la privat intr-o functie la Stat si pentru ca mereu am avut tendinta sa judec aspru sistemul, ca mai toti oamenii care au o oarecare implicare politica. Intre cifre si poezia lor si fondurile europene legatura a fost data de acel sentiment de care va vorbeam, de faptul ca imi pasa, de sentimentul de buna credinta fata de comunitate. Cred ca in momentul in care voi regasi implinirea cifrelor in fondurile care vor veni in judetul Cluj voi putea sa raspund si la intrebarea legata de trecerea de la privat la Stat. In orice caz, consider ca este nevoie de cei care au dobandit expertiza in domeniul privat sa-si exprime in realizari aceasta expertiza.

Rep: Concret, ce ati facut in aceste doua saptamani de cand ati fost numita in functie?
C.A: In primele doua saptamani ale muncii mele, pentru ca, iata, sunt trei saptamani deja de cand ocup functia, am lucrat la incheierea sesiunii de depunere a proiectelor de finantare pe masura 322 privind renovarea si modernizarea satelor. Proiectele depuse pe aceasta masura concentreaza tot ceea ce inseamna infrastructura rurala, drum, apa-canal, parte sociala si chiar si parte culturala. Incheierea acestei sesiuni a fost foarte obositoare, pentru ca au venit cu speranta la finantare un numar de 55 de comunitati locale. Pentru noi ca institutie, ca oficiu judetean, a fost un volum mare de munca, dar faptul ca am reusit sa avem conformitate pentru toate aceste proiecte inseamna o sansa in plus fiecarui adresant.

Rep: A propos de proiectele pe masura 322, incheirea sesiunii de depunere a proiectelor nu a fost lipsita de incidente, si ma refer aici la faptul ca, la un moment dat, a fost modificata anexa 11, cea care stabileste gradul de saracie sau bogatie al unei comunitati. Cine anume stabileste, care sunt criteriile dupa care se decide ca o comuna este bogata si alta saraca?
C.A: S-a vorbit foarte mult in ultimele zile de acea anexa, eu regret amarnic ca in acea ultima zi de depunere a proiectelor, pe 31 iulie, a aparut modificarea de care vorbiti, pentru ca acea anexa ar fi putu influenta munca noastra. In fapt, anexa 11 stabileste gradul de saracie al comunelor, dar este element de selectie finala in procesul de evaluare a proiectelor depuse. Este normal faptul ca oamenii au perceput acea modificare ca o schimbare a regulilor in timpul jocului. Luam judetul Cluj, desi poate nu e corect sa vorbim doar de Cluj, unde multe comune, in urma modificarii anexei, pierdeau din sansele cu care pronisera initial, deoarece gradul de saracie se redusese, automat primeau un punctaj mai mic la selectia finala, iar altele erau avantajate prin cresterea gradului de saracie. Oricum, pana la urma acea anexa modificata a fost retrasa, deci regulile jocului sunt aceleasi ca la inceputul sau.

Dar as vrea sa spun altceva referitor la anexa 11. Toate comunitatile ardelene au de pierdut din cauza acestui criteriu de selectie, pentru ca ele sunt evaluate in aceasta anexa de la mediu in sus, ca nivel de bunastare, ca nivel de trai. O coborare a acestuia ar fi avantajat orice comuna. Nu stiu ce se va intampla pana la urma cu aceasta anexa 11, pentru ca elementele pe baza carora a fost stabilit acest grafic de saracie pornesc de la niste estimari statistice din 2002 - 2003, un studiu experimental realizat de Universitatea Bucuresti, respectiv Facultatea de Sociologie a acesteia, si Banca Mondiala.

Rep: Data fiind vechimea datelor statistice, considerati ca ar fi bine sa aceste studii sa fie refacute?
C.A: Atata vreme cat la baza anexei 11 sunt erori vizibile, cred ca ar fi necesara refacerea studiului pe baza noilor date statistice. In al doilea rand, as dori ca toate sau cat mai multe comunitati locale ardelene sa nu fie dezavantajate de acest criteriu. Daca e sa gandesc onest, principiile europene se bazeaza pe eliminarea disparitatilor, dar eu cred ca ar trebui suplimentat fondul pentru comunitatile mai sarace. Totusi, imi doresc o abordare regionala, mi-as dori sa nu pierdem bani din ratiuni de buni gospodari, sa nu pierdem sansa de a deveni si mai buni gospodari.

Cornelia Trif