EXCLUSIV: Ea este studentul anului în România!

O studentă în anul IV la Facultatea de Medicină din Cluj-Napoca a fost desemnată “Studentul Anului în România” de Liga Studenților Români Străini (LSRS). Mihalea Aldea a fost nominalizată pentru activitatea de cercetare de excepţie, iar colegii săi spun că are doar 10 pe linie.  

Distincția a fost acordată pentru prima oară în acest an.

Mihaela Aldea are 22 de ani, este din Orăștie și a aflat de la reporterul citynews.ro că este „Studentul Anului din România”. Distincția a luat-o prin surprindere: deși a candidat, nu a mai fost anunțată de organizatori, astfel că nu a fost prezentă la Gala LSRS care a avut loc vineri la București. Tânăra povestește pentru citynews.ro despre activitatea de cercetare de la Institutul Oncologic „Ion Chiricuță”, unde testează combinații medicamentoase capabile să distrugă celulele tumorale.

Reporter: Cum te simți ca Studentul Anului în Romania, ce valoare are pentru tine această distincție?

Mihaela Aldea: Cred că în acest moment surprinderea că am primit acest premiu este egală cu bucuria pe care o simt. Distincția primită e de mare importanță pentru mine, cu atât mai mult cu cât sper să reprezinte un atu în obținerea unor Internship-uri în Centre de Cercetare din Europa.

Ce ne poți spune despre activitatea de cercetare de la Institutului Oncologic „Ion Chiricuță”?

Este o ocazie extraordinară pentru un student la medicina să lucreze în cadrul  Institutului Oncologic. Raportat la actuala situație economică a României, cercetarea din Institutul Oncologic se face la un nivel foarte înalt. Pe lânga aceasta, a contat mult pentru mine că am întâlnit acolo oameni deosebiți, care îmi acordă sprijin educațional și moral. Îmi acordă încredere în ideile mele și mă susțin în ceea ce doresc să realizez.

Ce șanse are știinta medicală să se dezvolte în România?

Are toate șansele să progreseze atâta timp cât vor fi promovate valorile. Consider că la noi nu atât resursele financiare sunt problema, ci faptul că de multe ori nu sunt apreciați cei care într-adevar merită. Din fericire, noi, studenții de la UMF Iuliu Hațieganu Cluj, ne bucurăm de multă susținere din partea universității pentru dezvoltarea noastra ca și cercetărori în lumea medicală.

Care crezi că sunt cele mai grave probleme actuale din sistemul medical?

Cea mai gravă problemă e în mod sigur lipsa fodurilor. Din această cauză, pacienții nu beneficiază întotdeauna de cele mai bune tratamente și condiții. Pe de altă parte, dupa 6 ani de studenție, medicii rezidenți nu sunt recompensați financiar în mod echitabil, astfel că pentru ei, traiul decent devine un lux. Să nu uitam de medicii specialiști care se lovesc zilnic de frustrarea lipsei resurselor necesare în spitale.

De ce are nevoie un student pentru a realiza cu succes anumite cercetări, proiecte?

De pasiune, ambiție, putere de muncă, de sprijinul celor care îi pot asigura resursele necesare și foarte important, de mult noroc.

Ce implică munca de testare a combinațiilor medicamentoase capabile să distrugă celulele tumorale?

La Institutul Oncologic putem lucra pe celule stem tumorale, izolate din tumorile pacienților, în urma operațiilor de îndepărtare a tumorilor. Teoriile recente ale carcinogenezei spun că, de fapt, cancerul nu se dezvoltă prin mutația unei celule normale, ci prin mutația unei celule stem. Această celula stem care sufera mutații, numită celula stem tumorală, se divide în alte celule stem tumorale și în numeroase celule diferențiate. Se consideră că terapiile curente reușesc să distrugă doar celulele diferențiate, lăsând viabile celulele stem tumorale, care vor fi apoi responsabile de revenirea bolii. Echipa noastra încearcă să testeze medicamente care asociate, reușesc prin diferite mecanisme să ucidă acele celule stem tumorale, în special prin sensibilizarea acestor celule la acțiunea citostaticelor.

Cum arată o zi pentru tine în laborator?

Ziua cu testarea e mai interesantă, deoarece suntem de multe ori stresați că nu ne ajung substanțele, sau că greșim testul. Și nu ar fi o mare problemă dacă am greși un test, dar din păcate situația economică ne obligă să fim cât mai eficienți, mai economi, pentru ca substanțele folosite sunt foarte scumpe.

Ai avut momente de revelatie când ți s-a părut că poti face o descoperire importantă?

Am avut un asemenea moment când am dat o posibilă explicație pentru acțiunea antineoplazică a unui medicament la care nu ne așteptam să ucidă celulele tumorale. Atunci mi-a venit pe moment ideea unui mecanism nou. Întotdeauna ne vom lovi însă de problema resurselor, pentru că de multe ori, chiar dacă avem idei, nu le putem testa. Nu avem substanțele, sau aparatura necesară. Iar doctor Olga Soritau, coordonatoarea noastra, a încercat întotdeauna să ne facă să gândim și să încercăm să ne descurcăm cu ce avem.

Descrie o scenă care te-a șocat din activitatea ta

În anul I am incubat 45 de ouă pentru un experiment prin care studiam dezvoltarea embrionilor de pui, pentru un proiect la anatomie. Dupa 20 de zile, în momentul ecloziunii, așteptam așadar 45 de pui, însă mirarea a fost că au ieșit doar...3. Iar aceasta cifra este în mod sigur un număr insuficient pentru un experiment statistic semnificativ. Însă cea mai mare surprindere a fost să văd prietenia ce s-a legat între cațelușa mea și cei 3 pui, eroii supraviețuitori ai eșuatului experiment.  

Cum arată planul tău profesional de viitor? Vrei să rămâi în tară?

Aceasta este o întrebare dificila, care mă chinuie de fiecare dată când încerc să mă gândesc la ea. Ideal ar fi să pot pleca într-o țară unde să pot să practic medicina la un nivel înalt. De fapt, acesta este motivul pentru care îmi pregătesc de acum un CV care să îmi asigure acceptarea în centre medicale din străinătate. Incertitudinea siguranței viitorului în România mă determină să mă gândesc serios la această posibilitate. Însă întotdeauna simt un regret la ideea de a părăsi țara.

Studenții români în străinătate

Marele premiu pentru studentul român al anului din străinătate a fost câștigat de Alexandra Balahur Dobrescu, din Iaşi, care este cercetător post doctoral la European Commission Joint Research Center de la Universitatea Alicante, Spania. În 2007 a absolvit Facultatea de Informatică din Iaşi, vorbeşte fluent 5 limbi străine și este membră în diverse proiecte europene, naţionale sau comitete ştiinţifice. Studentul român al anului din America de Nord, nivel licenţă este Dragoş Ionuţ Potîrniche, din Buzău și studiază fizica la Princeton.

Studentul român al anului din America de Nord, post licenţă, este Sabina Ştefania Alistar, doctorant la Universitatea Stanford în Management, Ştiinţă şi Inginerie. Studentul român al anului din Europa, nivel licenţă este Mihai Leonard Cîrlănaru, din Bucureşti, care a studiat, în Germania, Computer Science la Jacobs University Bremen. El urmează un master în Advanced Computer Science la Cambridge. Studentul român Erasmus al anului se numește Ion Badea, din Tulcea și este student al Facultăţii de Energetică din cadrul Universităţii Politehnice din Bucureşti. Premiul special Erasmus l-a câștigat Alina Marcu, din Brăila, absolventă a Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării de la Universitatea Bucureşti.

Gala a marcat trei ani de activitate a LSRS (Liga Studenților Români Străini), pe parcursul cărora a atras peste 6.000 de membri de la universități din peste 50 de ţări și a înființat 30 de filiale în întreaga lume.

Alina Mihuț

Foto: Arhiva personala Mihaela Aldea