Supracalificarea nu este un atu pe piaţa muncii

O pregătire profesională bună, o experienţă vastă şi dorinţa de a avea o carieră strălucitoare nu sunt întotdeauna suficiente pentru a găsi un loc de muncă adecvat, deoarece marile companii preferă să ocolească persoanele supracalificate.

Un studiu recent realizat de portalul de recrutare online Myjob concluzionează că peste 88% dintre români ar accepta un loc de muncă sub nivelul pregătirii lor profesionale. O treime dintre ei susţin că ar  alege această variantă deoarece nu au găsit o ofertă pentru un loc de muncă adecvat pregătirii, în vreme ce 56% sunt motivaţi de posibilitatea de a învăţa lucruri noi.

Cu siguranţă acest procent include şi proaspeţii posesori de diplomă univeristară care nu se pot angaja în specializarea urmată şi care sunt obligaţi de actuala situaţie de pe piaţa muncii să opteze pentru un job dintr-un alt domeniu. Adevărata calificare presupune o experienţă de cel puţin cinci ani pe o anumită poziţie. Specialiştii în resurse umane susţin că ponderea persoanelor care fac parte din această categorie şi care ar opta pentru un job inferior pregătirii lor este mult mai mică, de circa 5-6%.

Acelaşi studiu relevă că domeniile în care activează cei care sunt dispuşi să accepte locuri de muncă sub nivelul lor de calificare sunt vânzări (12,11%), comerţ (6,26%), construcţii (5,73%), producţie (5,53%), inginerie (4,74%) şi contabilitate (4,47%). 

Diploma nu oferă calificare

Specialiştii în resurse umane atrag atenţia asupra unui aspect crucial în momentul în care se vorbeşte despre calificare sau supracalificare pe piaţa muncii. Tinerii absolvenţi ai unei facultăţi fac de multe ori greşeala de a solicita un post, în ciuda faptului că nu au experienţă, iar dacă nu reuşesc să îl obţină şi se angajează pe o poziţie inferioară celei ţintite se consideră supracalificaţi.

„Aş spune că procentul din studiul respectiv este realist pentru persoanele aflate în şomaj de mult timp sau pentru cei la început de drum. Există absolvenţi de management care doresc să devină direct manageri după ce au terminat facultatea. Le va fi greu şi, probabil, vor trebui să opteze pentru o poziţie de asistent manager într-o primă etapă. Este posibil ca aceștia să se considere supracalificaţi pentru o astfel de poziţie. Trebuie să înţelegem că studiile şi absolvirea unei facultăţi teoretice nu-ţi dau dreptul să te consideri o persoană calificată”, atrage atenţia Liliana Graure, branch manager Manpower.

Şi Ovidiu Vâlceanu, director Sales Consulting, susţine că „există un număr mare de tineri care au absolvit o facultate, dar nu se pot angaja în profesia lor. Un absolvent de geologie, de exemplu, care îşi nu poate practica meseria, va accepta o poziţie sub pregătirea sa, cum ar fi cea de agent de vânzări. În accepţiunea mea, putem vorbi despre o supraspecializare în momentul în care o persoană are o experienţă mai mare decât cea solicitată de un job, nu o diplomă”.

Supracalificarea, evitată de marile firme

Persoanele cu o calificare solidă care au rămas fără un loc de muncă pot întâmpina greutăţi în găsirea unui post similar, care să le permită să îşi valorifice pe deplin experienţa, în special în cazul în care expertiza lor ţine de o specializare de nişă. Pentru aceştia, presiunea de a se angaja pe un post inferior celui pentru care sunt calificaţi este mai mare, opţiunile fiind relativ limitate: relocarea într-un alt oraş unde există cerere sau ocuparea unor posturi adiacente, în care experienţa lor să se plieze tangenţial pe cerinţele noului job.

Acceptarea unui candidat pe un post sub calificarea sa generează o serie de riscuri pe care marile companii sau companiile multinaţionale nu sunt dispuse să le accepte. Principalul risc este că angajatul supracalificat va pleca din companie în momentul în care va primi o ofertă pentru un post care să corespundă cu specializarea sa. În plus, poate apărea demotivarea şi scăderea randamentului şi a productivităţii muncii.

„După primele trei luni, mulţi dintre angajaţii care ocupă un post inferior pregătirii vor deveni demotivaţi, iar faptul că munca depusă nu îi solicită întregul potenţial poate conduce la scăderea performanţelor. De aceea, decizia de a recruta o persoană supracalificată nu este oportună nici pentru angajator, nici pentru angajat”, susţine Liliana Graure.

Acceptarea unui loc de muncă inferior pregătirii poate avea efecte negative şi asupra carierei, deoarece „la un moment dat, când va aplica pentru un post pe calificarea sa, angajatorul ar putea avea dubii legate de motivele care l-au făcut să accepte un post sub calificarea sa şi ar putea considera că aplicantul nu este suficient de bun în domeniul în care este specializat”, afirmă Ovidiu Vâlceanu.

Radu Belcean

Foto: Arhiva