Apostu aduna puncte in lupta pentru zona metropolitana

Odata cu plecarea nasului Emil Boc la Bucuresti pentru ocuparea scaunului de prim-ministru, finul a incetat sa mai treaca pe la Primaria Cluj-Napoca. Cu cateva luni inainte, presedintele Consiliului Judetean Cluj era prezent la sediul municipalitatii cu fiecare ocazie, precum anuntarea parteneriatului intre cele doua institutii cu privire la ridicarea unei Sali Polivalente in complexul stadionului si apoi la prezentarea intregului proiect cu mare fast.

Odata ce Sorin Apostu a fost “uns” primar, Alin Tise a lipsit de la toate evenimentele importante de la Primarie. Presedintele CJ nu a participat la nicio dezbatere cu privire la zona metropolitana Cluj (ZMC), desi institutia pe care o conduce are un rol important in instituirea ZMC. “Prefer sa trimit echipe de oameni abilitati, care stiu despre ce este vorba, decat sa merg eu”, a explicat, diplomatic, presedintele CJ, cand a fost intrebat de absentele sale.

Iata ce crede un important membru de partid despre situatia creata. “Zona metropoitana este un proiect cu implicatii majore asupra viitorului municipiului si judetului. Proiectul trebuia «jucat» in echipa. Regret sa spun asta, dar Alin Tise a pierdut puncte importante prin refuzul de a participa constructiv la demersurile initierii zonei metropolitane, ba chiar a incercat sa puna cateva contre, aruncandu-i lui Apostu in cap cateva primarii nemultumite. Mult mai matur in abrodare, Apostu a preferat sa nu raspunda si a intors jocul in favoarea lui, convingand primariile care contestau unele aspecte ale proiectului sa fie de de acord cu solutiile sale. Daca lucrurile acestea se intampla acum intre cei doi, sunt foarte sceptic cu privire la evolutia proiectului comun al CL si CJ atunci cand Emil Boc nu va mai fi premier”, ne-a declarat un lider important din interiorul filialei.

La inceput, unii membri ZMC nu au parut deloc siguri de eficienta acestui sistem, care parea inca fragil. citynews.ro relata la finalul lunii octombrie a anului trecut despre nemultumirile manifestate de anumite comune inainte de semnarea acordului pentru ZMC. Principalul motiv de razvratire era criteriul de reprezentativitate in cadrul Adunarii Generale a Asociatilor (AGA), care insemna cate o persoana pentru fiecare comuna si 30 pentru Cluj-Napoca (criteriul fiind de o persoana la 10.000 de locuitori) si patru pentru judetul Cluj (reprezentat de Consiliul Judetean Cluj). Pana la urma, reprezentantii comunelor s-au lasat convinsi de oportunitatea atragerii catorva milioane de euro din cele 82,4 cate revin polului de crestere Cluj-Napoca, unul din cele sapte din tara.

Consiliul Local (CL) Chinteni a aprobat din timp un nou criteriu de reprezentativitate aferent localitatii. “Da, deocamdata nu s-a schimbat nimic legat de acest criteriu. Noi am votat in CL doi reprezentanti pentru comuna Chinteni. In urmatoarea intalnire a AGA vom dezbate acest lucru si speram ca situatia Chinteniului se va schimba. In functie de solicitarile fiecarei comune, acest criteriu se poate aplica la fiecare localitate in parte”, a declarat pentru citynews.ro primarul comunei Chinteni, Lucia Suciu.

O alta comuna nemultumita la momentul respectiv era Apahida, cea care este afectata atat de construirea centurii care o leaga de localitatea Valcele, cat si de dezvoltarea aeroportului clujean. “Nici acum nu sunt multumit. Daca nu se schimba acest criteriu, ne retragem, pentru ca nu are rost. Ei sunt majoritari si noi suntem de umplutura. Au nevoie de suprafata si populatie pentru a obtine bani. Mai intai vom discuta aceasta problema in CL la noi, apoi vom prezenta decizia noastra”, a afirmat primarul localitatii Apahida, Ionel Farcas.

Interesul comunelor si acordul lor in aceasta asociere este sustinut de premise financiare, corelate cu intelegerea eronata a modului in care se obtin banii. Cu toate ca in cele sase dezbateri de luna trecuta si din luna aceasta de la Primaria Cluj-Napoca au fost explicate de mai multe ori modalitatile in care se acorda banii, unii cred inca intr-o “imparteala frateasca”. “Noi am zis ca merita sa incercam. Daca vom avea un avantaj ramanem, daca nu suntem multumiti, iesim. Deocamdata nu stim cum se vor repartiza cele 82,4 milioane de euro. Fiecare plateste o cotizatie, iar noi ne-am facut deja proiectele prin Masura 322, prin diferite asociatii de dezvoltare. Probabil se vor imparti dupa contributia fiecaruia, dupa numarul de locuitori”, a subliniat primarul comunei Gilau, Dumitru Sfarlea.

In cadrul intalnirilor dintre reprezentanti ai membrilor ZMC din iulie si august s-a scos in evidenta de mai multe ori faptul ca fiecare comuna va obtine finantare in functie de proiectele pe care le va avea. Primarul Sorin Apostu a explicat ca vor avea sanse proiectele cu o anumita continuitate, care se regasesc pe harta investitiilor europene. Un oficial al Primariei care doreste sa-si pastreze anonimatul, dar cu o gura “mai bogata” decat a lui Sorin Apostu, ne spune ce crede despre protestele unor primari de comune.

“Sunt apa de ploaie. Protestele lor nu conteaza si ei vor pierde sau, mai bine zis, locuitorii comunelor vor pierde peste ani, cand zona metropolitana le va influenta dezvoltarea. Este un lucru foarte important, nu e proiectul lui Tiose sau al lui Apostu, e proiectul judetului.

Cum functioneaza marile metropole occidentale In alte tari europene, metropolele sunt cele care reglementeaza transportul in comun, accesul la Internet si chiar dezvolta turismul.

In Boston, consiliul ce administreaza zona metropolitana a pus la punct in ultimele zile un proiect ce promoveaza mersul cu bicicleta. Cetatenii vor putea sa imprumute, contra cost, o bicicleta de la un sediu de inchierieri si sa o lase la altul, totul in cadrul zonei metropolitane. In Washington exista chiar si un departament care se ocupa de toate mijloacele de transport care tranziteaza zona metropolitana, acesta fiind subordonat consiliului de administratie al zonei.

Tari precum Germania, Italia si Franta au chiar mai multe zone metropolitane, a caror populatie depaseste cateva milioane de locuitori.  De exemplu, zona metropolitana a Parisului cuprinde o populatie de peste 11 milioane de locuitori. In total, Franta are 15 zone metropolitane, al caror numar de locuitori este cuprins intre 459.916 si 11 milioane. Italia are zece arii metropolitane, cu o populatie cuprinsa intre 553.000 si 4,8 milioane. Romania are zece astfel de zone, dintre care unele numai ca plan de realizare, iar zonele metropolitane existente sunt cea a Brasovului (2007), Constantei (2007), Iasiului (2005), Oradiei (2005). Cea mai mare astfel de zona din tara va fi cea a Bucurestiului, cu 2,2 milioane de locuitori.

Alexandra Pacurar
Alexandra Groza