Caini pregatiti pentru misiuni de salvare

Cine s-a gandit vreodata ca in spatele unor misiuni de cautare si de salvare a persoanelor disparute pot sa se ascunda caini curajosi, antrenati pentru asa ceva? Asociatia Romana pentru Caini de Salvare si Fundatia Vier Pfoten pregatesc, in colaborare, astfel de caini, in speranta ca ii vor fi folosi tot mai des in misiuni de salvare.

Codrut, Tasha, Spritz si Fedor sunt doar cativa dintre cateii de cautare si salvare care apartin apartin Asociatiei ARCS si Fundatiei Vier Pfoten. Aprigi, curajosi si plini de energie, cateii se pregatesc aproape zilnic pentru viitoarele misiuni in care ar putea sa fie folositi pentru a ajuta oamenii. Pregatirea acestora intra in proiectul Asociatiei Vier Pfoten "Caini pentru oameni" si include mai multe programe, printre care si cel de antrenare a cainilor pentru misiuni de cautare si salvare sau cainii folositi pentru a face terapie cu copiii cu dizabilitati.

In ceea ce priveste programul pentru antrenarea cainilor pentru salvare, membrii Vier Pfoten detine cinci caini, unul de rasa, iar restul caini comunitari. "Noi avem un scop in a scoate in fata cainii care nu sunt de rasa. Vrem sa demonstram ca un caine comunitar poate fi util la fel ca si un caine de rasa. Nu conteaza rasa, cat individul", a explicat Vlad Popescu, de la Vier Pfoten.

Asociatia ii aduce pe acesti caini, in fiecare an, la Cluj, pentru a se antrena alaturi de cainii care apartin ARCS. "In Bucuresti nu prea avem unde sa ne antrenam si in Ardeal mai sunt cladiri daramate sau paduri unde putem sa lucram cu cainii", a spus Vlad Popescu. De aceea, zilele acestea, au avut loc antrenamente in Faget, unde a fost simulata disparitia unei mame si a fetitei ei.

O "meserie" plina de riscuri Codrut, cel mai experimentat dintre cainii Vier Pfoten, a invatat aceasta "meserie" de la varsta de cinci ani, pe cand era destul de batran. Codrut e un caine comunitar care a fost preluat de fundatie si, fiindca a indeplinit toate cerintele pentru a participa la antrenamente, a fost ales in echipa. "Apreciaza recompensele de mancare pentru ca el a trait foamea. E foarte intelept si a invatat foarte repede", a spus Vlad Popescu. Codrut a participat la mai multe simulari, dar si la interventii.

"La una din simularile pe care le-am avut Codrut acesta a cazut de la 7 metri si fizic nu a patit nimic. Speram sa nu aiba o trauma prea mare", a explicat Popescu. Totusi, catelul pufos si energic este bine acum si a asteptat cu mare nerabdare antrenamentele din Cluj. Un alt catel al celor de la Vier Pfoten este Spritz, un ciobanesc belgian care are nevoi mai speciale. "A avut mai multe probleme cu stapanii, acestia nu au stiut cum sa aiba grija de el si noi l-am luat", a spus dresorul. Desi a avut probleme comportamentale, cainele si-a dorit foarte mult sa munceasca. "E probabil cel mai harnic catel pe care l-am vazut", a afirmat Vlad Popescu.

Opt caini salvatori la ARCS Cluj Asociatia ARCS s-a infiintat in anul 2008, pana la momentul acela majoritatea pasionatilor de activitatea cautarii cu caini fiind raspanditi in diverse asociatii. "Am incercat sa construim o asociatie cu un singur scop, acela de a pregati caini de salvare si de cautare la nivel operational, efectiv sa putem merge in misiuni si sa avem rezultate. E foarte greu si foarte multa munca", a afirmat Oana Ciora, vicepresedinte ARCS. In momentul acesta, Asociatia are 20 de membri care detin caini de salvare si spune ca, in ceea ce priveste pregatirea, aceasta nu se termina niciodata. "Ca sa ajunga la nivel operational un caine bun care are toate bazele genetice ca si temperament, curaj, are nevoie de cel putin doi ani pentru a te putea baza pe el in cautare", a explicat ea.

La nivelul judetului Cluj Asociatia are opt caini, unii incepatori, iar altii foarte experimentati. "Nu mai vrem sa mergem in misiuni doar noi, vrem sa cautam mai multi oameni seriosi si pasionati de asa ceva", a spus Oana Ciora. Fedor apartine Asociatiei ARCS, are 6-7 ani si a participat la mai multe misiuni de cautare in Harghita sau Sovata, unde o fetita a fost luata de inundatii. "Fetita a fost gasita agatata intr-un copac si lumea nu o putea vedea, insa Fedor a inceput sa latre cand a observat-o. Era un latrat mai ciudat, ceea ce ne-a facut sa ne dam seama ca ceva nu e in regula cu victima", a explicat Oana Ciora. "De obicei am avea eficienta mult mai mare daca am fi chemati din prima zi", a spus ea.

Cainii trebuie sa fie dezinvolti Vlad Popescu a explicat ca rasa nu e atat de importanta in cazul cainilor de salvare, insa de preferat sunt cainii de talie medie, nu prea greoi, pentru ca acestia obosesc. "Un caine mic are un avantaj pentru ca poti sa-l iei in brate daca e ranit sau poti sa-l transporti usor pana la locul unde vrei sa ajungi. La daramaturi se pot strecura", a spus el. De asemenea, trebuie un caine care nu este prea sperios. "Pot sa fie urlete, atmosfera e incarcata si e dezastru. Cainii trebuie sa fie dezinvolti", a spus dresorul.

In Romania sunt foarte putini astfel de caini pentru ca logistica cere un efort foarte mare. "Acesti caini se formeaza foarte greu, iar pana si in Vest aceasta e o chestiune noua. Sistemul din Romania nu e foarte deschis la reforma, dar cred ca, odata cu trecerea timpului, se va schimba asta. Totusi, e un dresaj care nu aduce bani", a spus Vlad Popescu. Cel mai scurt timp in care se poate dresa un caine este de doi ani si pregatirea ar trebui sa inceapa inca de cand acesta este mic, de la 3-4 luni. Antrenamentul incepe in momentul in care se observa ca acesti caini sunt dispusi sa faca asa ceva in schimbul mancarii sau a jocului. "Totul e prezentat pentru ei ca si un joc pentru a nu simti stresul", a explicat membrul Vier Pfoten.

Cainii se antreneaza alaturi de dresorii lor pentru misiuni importante, precum gasirea unor victime printre daramaturi, avalanse, cutremure sau alunecari de pamant. Totusi, misiunile in care sunt chemati nu sunt prea multe, de aceea dresorii incearca sa dovedeasca tot mai mult cat de important este sa se foloseasca si acesti caini in cautari aproape imposibile.

Luiza Mesesan