Fatadele ignorate din centrul istoric al Clujului (I)

Centrul istoric al Clujului nu duce lipsa de cladiri impunatoare cu ziduri centenare, pline de decoratiuni, statui si chiar inscriptii vechi. Din pacate, multe dintre aceste sunt ignorate, atat de cetateni, cat si de autoritati, si chiar si de proprietarii lor.

Cladirile din centrul orasului sunt dovada diferitelor curente arhitecturale care si-au pus amprenta pe "fata" Clujului de-a lungul anilor. Piata Unirii, Bulevardul Eroilor si strada Memorandumului ar putea fi numite cu usurinta, muzee din aer liber. Aici intalnim zeci de cladiri ale caror fatade ascund povesti impresionante. Cu toate acestea, reprezentantii Centrului de Informare Turistica nici macar nu amintesc de ele, in momentul in care turisti din intreaga lume le trec pragul. Concluzia este cat se poate de simpla: chiar daca au valoare istorica nu sunt incluse in circuitul turistic al orasului.

Bulevardul Eroilor, pazit de patru cariatide Intr-o simpla plimbare, inceputa de la Cercul Militar, din Piata Avram Iancu colt cu Bulevardul Eroilor, orice clujean poate descoperi minuni ale arhitecturii, chiar pe cladirile pe langa care trece zi de zi, fara sa le acorde o atentie deosebita.

Una dintre primele fatade care iti atrage privirea este cea de la numarul 42. Vopsita intr-un albastru deschis, aceasta are una dintre cele mai frumoase si mai bine pastrate fatade din curentul de secesiune, infatisand patru cariatide care sustin un balcon.  A fost construita la inceputul anilor 1910, de Pap Jozsef, presedinte al unei asociatii de avocati.

Cladirea de la numarul 21 a apartinut timp de multi ani unei familii instarite, Korbuly, dar aspectul clasicist i-a fost alterat, la sfarsitul anilor '30, de un incendiu. Astazi afiseaza o fatada de-a dreptul banala, poate chiar prea simpla pentru zona in care se afla. Etajul casei a fost inchiriat de celebrul dramaturg Ejszaki Karoly, unul dintre fondatorii Companiei Literare Ardelene (Erdelyi Irodalmi Tarsasag). Fiul acestuia, Odon a amenajat aici unul dintre primele laboratoare de fotografie din oras, iar pozele acestuia au fost publicate in presa maghiara interbelica.

Una dintre cele mai prost pastrate fatade de pe bulevard este cea a cladirii de la numarul 16. Aici se afla o constructie cu 12 axe si cu balcon, iar pe fatada se mai poate distinge anul constructiei, 1890. Tot aici sunt inca vizibile, dar intr-o stare extrem de precara, initialele KC, care amintesc de Casinoul Clujean (Kolozsvari Kaszino), care functiona aici. Casinoul a fost infiintat in 1833 de Boloni Farkas Sandor, Beldi Ferenc si Kendeffy Adam, fiind locul de distractie si de intalniri destinat nobililor. Era cunoscut si sub denumirea de Casinoul Magnatilor. Inainte de asta, aici era asa-numita Casa 30% (Harmincad-haz), deoarece in acest loc era vamuita marfa adusa din vest, cu 30% din valoare. Dupa 1944, in cladire a functionat sediul Aliantei Populare Maghiare (Magyar Nepi Szovetseg), iar azi este cunoscuta drept cladirea sindicatelor.

Eroilor cunoscut pentru birourile de redactii Cladirea de la numarul 10 este dovada vie ca elementele vechi se pot pastra si dupa mai multe renovari. Aici au supravietuit stemele familiei Haller si a ordinului minorit, ordin caruia ii apartinea si biserica, acum catedrala greco-catolica Schimbarea la Fata. Familia Haller a fost, probabil, binefacatorul acestui ordin, iar cele doua steme, candva colorate, acum sunt albe.

Ferestrele de la parter au fost odinioara aparate de gratii in stil baroc, insa la inceputul secolului trecut au fost amenajate tot felul de magazine, vitrinele acestora ocupand locul vechilor ferestre.

Ultima atractie, inainte de a parasi Bulevardul Eroilor, este constructia de la numarul 2, lipita de vechea primarie a orasului. Despre constructia acesteia au ramas date inca de la inceputul secolului trecut, arhitectul care le-a realizat fiind Winkler Gyorgy. Dupa constructia Primariei, sub influenta noii cladiri, a fost construit si palatul Kendeffy, in stilul clasicist. Cel mai probabil, noul plan al cladirii a fost realizat de Kagerbauer Antal, deoarece aspectul fatadei este specific lui, cu trei axe mai proeminente si cea din mijloc este mai putin scoasa in evidenta. Balconul ingust, situat deasupra portii de intrare, emana eleganta, asemeni casei scarilor, ornate cu vaze si cu un rand de stalpi in stil toscan.

Casinoul clujean a functionat la parterul acestei cladiri, de la infiintare, pana la constructia palatului de la numarul 16. Cladirea a adapostit de-a lungul vremii, mai multe redactii, de exemplu intre anii 1896 – 1920 aici a functionat tipografia lui Stief Jeno, unde au fost tiparite periodicele Erdelyi Gazda, Erdelyi Muzeum si Reformatus Szemle. Din 1974 si pana in 1993, in aceasta cladire a functionat revista Utunk si succesorul acesteia, Helikon.

citynews.ro va continua sa va prezinte si in numerele urmatoare alte fatade minunate din centrul istoric al orasului.

Alexandra Groza
Elza Almasi