Bolile care îi omoară pe clujeni

Bolile de inimă, cancerele, bolile aparatului digestiv, accidentele şi bolile aparatului respirator sunt cei mai mari duşmani ai clujenilor. Ele omoară anual circa 7.500 de persoane din judeţul Cluj.

Cu mici variaţii, cauzele mortalităţii rămân aceleaşi în judeţul Cluj de câţiva ani încoace şi nu sunt semne că ar vrea să se schimbe, cel puţin în ce priveşte ierarhia. Deloc bine stăm şi la îmbolnăviri, rata morbidităţii – cum se numeşte ea în termeni mai tehnici  – menţinându-se la un nivel ridicat în judeţul Cluj.

Săracă inima me

De departe prima cauză de deces în rândul clujenilor o reprezintă bolile aparatului circulator. Din totalul cauzelor de deces, ele reprezintă 61%, adică aproape două treimi. Cu mici variaţii de la an la an, bolile de inimă omoară în medie între 680-740 de clujeni la fiecare 100.000 de locuitori. De remarcat aici e faptul că în mediul urban, bolile de inimă omoară de aproape două ori mai mulţi oameni decât în mediul rural, iar în privinţa repartiţiei pe sexe, bărbaţii sunt mult mai afectaţi decât femeile.

Dintre bolile aparatului circulator, pe primul loc în ceea ce priveşte cauzele de deces sunt bolile cerebro-vasculare (263,1%ooo), urmate, în ordine, de cardiopatia ischemică (194,7%ooo), infarctul miocardic acut (119,2%ooo), hipertensiunea arterială (26,8%ooo) şi cordul pulmonar cronic (15,3%ooo). 

Prevenţia, cea mai importantă

Chirurgul cardiolog Manuel Chira, de la Institutul Inimii din Cluj-Napoca, spune că bolile de inimă reprezintă prima cauză de mortalitate în întreaga lume şi că prevenţia este foarte importantă.

„Bolile cardiovasculare rămân pe locul 1 ca morbiditate şi mortalitate în toate statisticile internaţionale, inclusiv în România. De aici rezidă importanţa unei profilaxii a bolilor cardiovasculare şi deci importanţa prevenirii acestor boli care nu sunt extraordinar de greu de tratat. Se pot trata din punct de vedere cardiologic, se pot trata din punct de vedere chirurgical cardiovascular, însă aceste tratamente sunt de cele mai multe ori foarte costisitoare şi atunci prevenţia este mult mai la îndemână, mult mai puţin costisitoare şi încă nu se face la standarde europene la noi în ţară”, menţionează Manuel Chira.

Potrivit acestuia, bolile cardiovasculare sunt importante şi prin natura medicală, dar şi prin natura psihologică pe care o implică: „Un bolnav cardiovascular este un factor de stres pentru întreaga familie şi un factor de îngrijorare permanentă, aşa încât relaţia lor cu familia, cu societatea şi cu tot ceea ce implică este foarte importantă. De asemenea, ceea ce multă lume nu ştie, este că aceste boli cardiovasculare dau şi un procentaj mare de concedii medicale. Şi concedii medicale prelungite, care sunt o povară pentru sistemul bugetar, pentru sistemul de sănătate şi pentru sistemul social din ţara noastră, pentru că un om în loc să producă este întreţinut prin acest concediu medical de către bugetul de asigurări sociale”.

Stresul cel de toate zilele

Cauzele care duc la bolile cardiovasculare sunt mai multe. Printre ele, se numără stresul şi alimentaţia neraţională.

„Incidenţa bolilor cardiovasculare a crescut din punctul meu de vedere din două motive. În primul rând pentru că se descoperă mai bine, adresabilitatea este mai bună, urgenţele cardiovasculare sunt mult mai bine depistate în zilele noastre. La institutele de cardiologie se prezintă mult mai multe infarcte în faza acută, luate de pe stradă, cu salvarea, aduse de urgenţă pentru a fi tratate din punct de vedere cardiologic sau chirurgical. Acesta este un motiv pentru care a crescut incidenţa bolilor cardiovasculare. Alt motiv este stresul cotidian, care este tot mai mare şi tot mai prezent în viaţa noastră, precum şi alimentaţia. Alimentaţia este una neraţională, cu multe grăsimi, cu multe semipreparate, cu multe chipsuri, de exemplu, care sunt şi sărate, şi bogate în grăsimi. De aceea, în ultima vreme a luat o amploare tot mai mare, este o modă practic, hrana ecologică, care conţine puţine grăsimi”, susţine cardiologul Manuel Chira.

Tot mai mulţi „inimoşi”

Prognozele nu sunt optimiste în privinţa bolilor cardiovasculare. Pe de o parte, este de aşteptat ca ele să crească din punt de vedere al incidenţei, dar, pe de altă parte, aspectul pozitiv e că tratamentele se perfecţionează şi ele, astfel încât ar urma să existe un oarecare echilibru.

„Având în vedere societatea actuală, prognoza este de creştere a incidenţei acestor boli cardiovasculare, însă iau amploare şi metodele de combatere a acestor boli, începând de la regimul igienico-dietetic şi până la tratamentul de la primele simptome, tratamentele timpurii; şi prevenţia este foarte importantă şi ia amploare încet-încet şi la noi în ţară, aşa încât probabil că în următorii zece ani incidenţa va rămâne cam aceeaşi”, apreciază Manuel Chira

Salvarea, de la Salvare

Directorul Serviciului de Ambulanţă Judeţean (SAJ) Cluj, Horia Simu, spune că şi din punct de vedere al instituţiei pe care o conduce, bolile de inimă sunt în topul bolilor care necesită intervenţie.

El subliniază însă faptul că a crescut mult adresabilitatea şi implicit necesitatea intervenţiei ambulanţei în mediul rural.

„Analizând cauzele de deces se constată cam aceleaşi 5 cauze principale de deces, atât în mediul urban, cât şi rural. Important e că a crescut adresabilitatea SAJ Cluj în rural şi atunci trebuie asigurat în permanenţă personal medical corespunzător şi mijloace de transport, ca să acoperim cererile pe întreg judeţul. Dacă acum câţiva ani solicitările erau cam 80% în Cluj-Napoca şi 20% în sate, acum e cam 60-40%”, a explicat medicul.

Numai în anul care a trecut, SAJ Cluj a primit 115.200 de solicitări de intervenţie, pentru care au fost parcurşi peste 2,5 milioane de kilometri.

„Din totalul cauzelor, cam 30% sunt urgenţe de cod roşu, care înseamnă accidentul de circulaţie, stopul cardio-respirator, dureri precordiale, tot ce înseamnă patologie cardiacă, accidente vasculare cerebrale, violenţă etc”, a menţionat Horia Simu, care a adăugat că lucrătorii de la SAJ Cluj au reuşit să resusciteze cu succes aproape 200 de pacienţi din cele 950 de cazuri de stop cardio-respirator înregistrate.

Cancerul şi celelalte

După bolile de inimă, la mare distanţă între cauzele de deces în rândul clujenilor se află cancerele, cu o pondere de 22%. Ele sunt urmate de bolile aparatului digestiv, cu 5% din totalul deceselor, de leziunile traumatice, accidente şi otrăviri (4%) şi de bolile aparatului respirator, cu 3% din totalul cauzelor de deces.

O ţară bolnavă

Aproximativ 75% dintre români au fost la medic pe parcursul unui an, arată un sondaj al IRES. De asemenea, 43% dintre ei au avut o problemă majoră de sănătate şi 24% au fost internaţi în spital. Potrivit sondajului, 88% dintre români au cumpărat medicamente, chiar şi la tinerii între 18 şi 35 de ani ponderea fiind foarte mare – 81,1%. Femeile au fost cele care au mers mai des la medic şi au cumpărat medicamente într-o proporţie mai mare. Potrivit sondajelor, unul din patru români din mediul urban spune că apelează la medic cel puţin o dată pe lună, iar unul din cinci români nu a fost niciodată la medic. Românii se declară nemulţumiţi de dotarea spitalelor, de numărul redus de medici şi asistente medicale şi, parţial, de indiferenţa personalului medical.

Marius Avram