Motive de dragoste

Motivele tradiționale românești au inspirat o colecție impresionantă de haine, create de către designerul francez Philippe Guilet, director artistic al Ambasadei Franței la București, cu sprijinul a peste 50 de meșteșugari din toată țara.

Oul de paște încondeiat, broderiile, iile, porțile maramureșene sculptate, Coloana infinitului, acoperișurile de case tradiționale sau casele de țigani, cablurile care împânzesc marile orașe ale României sunt câteva elemente care sunt reinterpretate în colecția numită ”Prejudecăți” lansată pe 10 noiembrie 2011, la București. Colecţia couture – conceptuală, lucrată manual, din materiale de foarte bună calitate – reprezintă un proiect pilot al asociației 100% RO, ce vrea să promoveze România punând într-o lumină modernă patrimoniul cultural.

Cele 34 de ținute au fost create de designerul francez Philippe Guilet, director artistic al Ambasadei Franței la București, cu sprijinul a peste cincizeci de meșteșugari din toată țara. Pantofii au fost creați de designerul Mihaela Glăvan, care a folosit la rândul său motive tradiţionale, cum ar fi Coloana Infinitului, a lui Brâncuşi.

În ochii străinilor

Exportarea motivelor de pe ouăle de Paște sau din arhitectura rurală este o oportunitate la care ar trebui să se gândească tot mai mulți desigeri români. Hainele fabricate în serie, pentru ca oricine să le poată purta în viața de zi cu zi ar putea reprezenta pasul doi al strategiei de conștientizare a populației cu privire la moștenirea noastră culturală. Deşi a făcut multă vâlvă, colecția ”Prejudecăți” nu este prima încercare a unui artist de a reinterpreta motivele tradiţionale româneşti.

Începând cu artistul francez Henry Matisse, care şi-a dedicat patru ani din viaţă pentru a picta ia românească, până la rafinatul designer Yves Saint Laurent, care a dus-o pe podium, în 1981; de la Regina Maria a României, nepoata Reginei Victoria a Marii Britanii şi soţia prinţului Ferdinand de Hohenzollern, care a impus-o la curtea regală, până la solistele trupei ABBA, care-au purtat-o pe scenă, în timpul concertelor, bluza românească a făcut senzaţie prin simplitatea croiului şi bogăţia broderiei.

În legământul românilor

Nu doar străinii au îndrăgit-o: primul designer român inclus în calendarul oficial al evenimentului Paris Fashion Week, Ingrid Vlasov, a lansat în 2010 o colecţie întreagă inspirată din folcorul românesc. Motivul central al colecţiei a fost creaţia lui Brâncuşi. „Este colecția mea preferată. Arta tradiţională românească este sursa mea principală de inspiraţie, o consider inepuizabilă şi doresc să fac cunoscută tradiţia noastră în lume. Este o colecţie mult mai romantică decât celelalte”, declara creatoarea la premiera colecţiei. 

Originară din Maramureş, creatoarea Andra Clițan găseşte mereu inspiraţie în locurile natale iar asta a devenit deja o marcă a ei personală. Astfel s-a născut în 2010 colecţia Back to roots (înapoi la origini), precedate de My Maramureş şi Mara Mi. Colecţiile ei pot fi vizualizate pe site-ul său oficial şi cumpărate din mai multe magazine online, precum www.molecule-f.com. 

Și designerul din spatele brandului Lana (www.lanaa.ro) găsește o sursă de inspirație în motivele populare, făcând un compromis între modern și tradițional. „Acum câțiva ani, în prima colecție, am avut pentru prima oară piese cu motive etno românești. Aici se regăsește și prima ținută masculină inspirată din portul popular și din portul unui cioban”, spune designerul Lana. „De curând am creat și colecția Romanian Apparel, care vorbește numai despre motive și influențe românești. Ultimul meu demers românesc a fost o rochie de mireasă, la care s-a folosit tehnica mileului”, adaugă ea. 

Popular, în ținute moderne

Până la crearea în serie a unor astfel de modele, care să se găsească în magazine și să fie accesibile, am putea să ne îndreptăm atenția spre ceea ce avem deja. Nu putem ieşi pe stradă îmbrăcate din cap până-n picioare în costum naţional, dar purtate separat, piesele din costumul popular – brâul lat din material textil sau chiar din piele, ia, catrința, vesta, unele pălării, cojocul – adaugă spectaculozitate oricărei ţinute moderne. Efectul poate fi devastator, pentru că dincolo de originalitate, hainele tradiţionale sunt adevărate opere de artă.

Fiind lucrate manual, prețurile costumelor populare sunt destul de mari şi aşa şi trebuie să fie, pentru că meșterii populari sunt designerii noştri tradiționali. Aşa că dacă avem de ales între o ie de la magazine artizanale sau una de designer, de ce să nu alegem originalul?! Putem începe discret, cu un brâu lat, pe care să-l asortăm la rochii şi cu care să ne subliniem talia sau putem merge pe cartea îndrăzneaţă, îmbrăcând o vestă din blană de miel sau ilice înflorate, că tot stă să ningă. Dacă la magazinele artizanale nu găsiți, încercaţi pe Internet, cu o simplă căutare pe Google. Vă recomand site-ul la-români.ro, unde găsiţi haine pentru toate vârstele şi genurile.

Din tablourile lui Matisse în colecţia lui YSL

Între 1936 şi 1940, pictorul francez Henry Matisse a făcut mai multe picturi cu ia românească. Lucrările lui mai vechi arată însă că artistul era fascinat de broderiile de pe ţesături încă de la primele sale creaţii. De altfel, Matisse a adunat de-a lungul vieţii o colecţie impresionantă de ţesături, descoperită doar după ce biograful artistului a început să-i studieze mai atent viaţa. 

La începutul anilor 90, Matisse a început să se distanţeze de alţi artişti, folosind culori vibrante şi renunţând la perspectivă, stil care l-a plasat în mişcarea fauve-istă. În 1930, Matisse încă mai încerca să încorporeze textile interesante în picturile sale. După o scurtă relaţie cu robele turceşti, artistul a primit în dar o ie românească căreia i-a dedicat următorii cinci ani din viaţă, pictând-o în diferite variante, insistând pe o culoare sau un motiv, schimbând amănunte care nu-i erau pe plac.

Aceste picturi iconice ale iei romţâneşti sunt considerate astăzi valoroase exemple de artă modernă, inspirând alţi artişti şi alte creaţii. Yves Saint Laurent, care deţine, de altfel, mai multe picturi făcute de Matisse, a creat în 1981 o copie fidelă a iei româneşti într-una din colecţiile sale. În 2005, succesorul său, Stefano Pilati, a ieşit la rampă cu o versiune updatată. 

Sigina Pop