Cristian Suciu: “Nu ma vad in afara antrenoratului”

Cristian Suciu este unul dintre cei mai tineri antrenori de tenis din Cluj. Fost jucator de tenis, el a abandonat acest sport din cauza lipsei banilor, desi a fost aproape de a ajunge printre cei mai buni din tara.

Reporter: La ce varsta ai inceput sa cochetezi cu tenisul?

Cristian Suciu: Tata m-a dus la fosta Baza Sportiva “Constructorul” din cartierul Grigorescu, actuala Baza Sportiva “Transilvania”, pe cand aveam sapte ani. Acolo am inceput sa ma pregatesc pentru o cariera in tenis. Iar la zece ani am trecut la tenisul profesionist.

Erai incantat ca vei juca tenis?

Pana la sapte ani tatal meu ma ducea la partide de tenis, insa mie imi placea in mod deosebit. Eram mai mult fascinat de fotbal, ca oricare copil, insa tata a insistat sa fac tenis si am zis “hai sa incerc”. Mai mult el era pasionat de tenis.


Ti-ar fi placut sa devii jucator de fotbal?

Cand eram la inceput de drum la tenis atunci mi-ar fi placut sa devin fotbalist, insa pe parcurs am realizat ca ador tenisul.


Cat timp ai facut tenis de performanta?

Am inceput la 10 ani si m-am lasat la 19 ani, deci aproape 10 ani.


De ce te-ai lasat?

Mi-am dat seama ca este un nivel foarte inalt si iti trebuie resurse financiare ca sa te poti mentine in elita. Iti trebuie multa investitie financiara, iar eu nu am avut acest noroc. Mai mult nu am fost sustinut din alte parti si mi-a fost greu.


Este cumva tenisul un sport prea scump pentru romani?

Nu neaparat. E intr-adevar un sport scump, dar foarte frumos. Trebuie sa stai bine din punct de vedere financiar ca sa iti permiti luxul de a participa la mai multe competitii.


Regreti ca te-ai lasat?

Sunt putin dezamagit, dar nu regret pentru ca stiam ca nu pot ajunge in Top 100. Totusi nu am lasat tenisul deoparte. Joc in continuare, dar la nivel de amatori si am placerea sa antrenez atat copii, cat si persoane trecute de 40 de ani.


Ai calcat pe urmele tatalui tau, care e fost antrenor. Cum vezi aceasta provocare?

Cand am inceput tenisul am avut o antrenoare foarte buna, domana Vera Rado-Pura, iar pe parcurs m-a antrenat tatal meu. E un sentiment placut sa pot antrena si eu. In momentul de fata am atat copii, cat si persoane pana in 50 de ani. E dificil, dar frumos. Ma bucur ca pot sa le fiu instructor. E o senzatie nemaipomenita.


Cand ai trecut la antrenorat?

Dupa ce am terminat cu tenisul profesionist, am intrat la facultate si am decis sa incep sa antrenez. Faceam in paralel. Era foarte greu, dar am supravietuit si datorita sprjinului oferit da tatal meu. Nu puteam sa stau departe de teren. Am furat ceva meserie de la tatal meu si am observat ca merita sa fii antrenor, castigi mult mai bine.

Cum e sa lucrezi cu copiii?

E destul de greu, dar imi place. Nici cu persoanele mature nu e usor, dar dupa ce fac performante atunci  realizezi ca merita osteneala.


Te-ai lasa de antrenorat pentru a face altceva?

Niciodata. In prezent lucrez ca si agent de vanzari, dar nu e o meserie pe care as urma-o. Daca voi fi sanatos si voi avea clienti, atunci imi doresc sa antrenez pana la batranete.

Care este idolul tau din tenis?

Imi plac foarte mult Federer si Agassi. Sunt niste jucatori exceptionali.

Hafia Veciunca

Foto: Arhiva personala