Milioane de euro, atrase din fonduri europene

Prin firmele pe care le administrează, omul de afaceri Haralambie Vochiţoiu a reuşit să găsească nişa pe care să se impună, pe o piaţă aflată într-o continuă mişcare. Este vorba, în principal, despre formarea profesională, proiecte atât de bine puse la punct încât a câştigat importante fonduri europene. Un domeniu, despre care Vochiţoiu spune că nu el l-a găsit, ci acest doemniu l-a găsit pe el, dacă ţinem cont de expreienţa anterioară. Vă prezentăm în continuare cum două firme din Petroşani au reuşit să se se impună pe piaţă şi să devină un important pion nu numai în Hunedoara, ci în întreaga regiune. Cât de greu este şi ce paşi trebuie urmaţi, puteţi afla din interviul următor.

Reporter: Aţi reuşit să găsiţi această „nişă”, cu tot ceea ce înseamnă piaţa muncii, şomeri, persoane neocupate...Cum aţi găsit, cum v-aţi orientat către această nişă?
Haralambie Vochiţoiu: Cred că şi de această dată, întâmplarea a ajucat un rol important, ca în viaţa tuturor şi n-am ales întâmplător. Cred că, de fapt, nişa m-a ales pe mine. În anul 2000 am ajuns, la propunerea PSD, directorul pieţei muncii al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă. De acolo mi se trage preocuparea pentru domeniul acesta pentru că în cei patru ani şi jumătate cât am stat acolo am învăţat lucrurile acestea, am lucrat alături de alţi oameni la construirea pieţei muncii în România prin controlul acelui lot, 76/ 2002, Legea Ocupării în România şi de acolo preocuoparea pentru tot ceea ce înseamnă piaţa muncii.
Rep: Din exterior pare simplu. Cât de greu este, porivit din interior, să accesezi fonduri pe proiecte europene?
H.V. Nu ar trebui să fie complicat. Accesarea de fonduri europene ar trebui să fie o chestiune serioasă, e adevărat, dar totodată facilă. Dar, din cauză că încă suntem într-un pionerat, care se prelungeşte, nu se reuşeşte absorbţia acestor fonduri. A fost şi este, din păcate, complicat pentru că a durat mult până s-a făcut un cadru legislativ adecvat, Uniunea Europeană a avut suspiciuni la început. E adevărat, şi noi am reuşit să le dăm argumente pe alocuri să devină suspicioşi, ne-au verificat şi paraverificat şi în ultima vreme, poate ciudat pentru cei care nu ştiu, noi românii am vrut neapărat şi am şi reuşit să ne punem pe alocuri condiţii mai stricte decât cerea UE sau CE pentru absorbţia şi cheltuirea acestor bani.

Zona de achiziţii, cea mai problematică

Rep: Cât de stricte sunt aceste condiţii. Ştiu că pentru fiecare euro primit şi chletuit, UE cere acoperirea în acte „beton”, ca să mă exprim aşa. Cât de dese sunt verificările pe aceste fonduri?
H.V. Da, există o stricteţe, dar nu ar trebui să supere pe nimeni. Sunt totuşi banii cetăţenilor din Uniunea Europeană şi dacă nemţii, francezii şi alte state au nişte sume excedentare, noi, cei care le cheltuim, trebuie să fim foarte atenţi la ele, sigur că da. Problema este că, uneori, legislaţia românească, mai ales cea în domeniul achiziţiilor publice, are unele lacune şi face greoaie procedura aceasta de achiziţii publice. Şi tocmai în zona de achiziţii publice apar şi cele mai multe nereguli şi fraude, cum se numesc în termeni europeni. Eu cred că, cu trecerea acestor ani, din fericire, se vede că lucrurile încep să-şi intre pe un făgaş normal, dar uite că, până se reglează lucrurile, primul cincinal european de 7 ani, ca să spun aşa, tocmai se încheie. Şi dacă Polonia are probleme pentru anul 2013 şi, după calculele lor, nu le mai rămâne niciun euro de absorbit, noi nu am trecut nici de graniţa celor 10% care înseamnă bani absorbiţi efectiv. Este o mare problemă că am ratat startul, dar vestea bună e că, şi din discursul politicienilor, dar mai ales din ceea ce se întâmplă în Parlament şi autorităţile de management, faptul că s-a înfiinţat un minister dedicat acestor fonduri europene, este un semnal pozitiv şi sper ca acest semnal să se traducă prin acţiuni concrete, adică o legislaţie şi normative maia decvate pentru absorbia mai crescută a acestor fonduri europene care, în opinia mea, rămâne principala scânteie care poate reporni motorul economiei naţionale.
Rep: Programul este pentru oameni şi cu oameni. Cît de greu a fost să convingeţi şomerii sau persoanele neocupate să vină la aceste cursuri, să vină la programele de formare profesională, să aibă încredere în ele?
H.V.: Nu este simplu, dar programul acesta sectorial operaţional pentru dezvoltarea resurselor umane – POS DRU - se adresează nu doar şomerilor. Sunt şapte axe, iar unele axe –de exemplu axa 1 – se adresează oamenilor care deja lucrează în învăţământ. Suntem parteneri pe un proiect unde grupul ţintă îl reprezintă profesorii universitari. Acxolo, să zicem, ar trebui să fie mai simplu, dar nu şi este neapărat. Axa 5 se referă a şomeri, Axa 6 se adresează persoanelor vulnerabile şi minorităţilor etnice. Desigur, întreg programul POS DRU este mai delicat, pentru că se lucrează cum oamenii, dar şi aici lucrurile se diferenţiază, cu ce oameni lucrezi. Dar, indiferent cu ce oameni lucrezi, aţi intuit bine, iniţial este vorba şi de încredere. În perioada aceasta în care s-au întâmplat în România tot felul de chestiuni, de la promisiuni electorale care nu s-au respectat, până la Caritas sau alte lucruri care nu ar fi trebuit să se întâmple, să vii să spui hai să faci un curs gratuit că îţi mai dăm şi bani la sfârşitul lui pare greu de crezut iniţial, dar cu răbdare, cu muncă sistematică şi cu ajutorul mass-media – şi aici vă mulţumesc tuturor încă o dată – am reuşit, cred eu, să imprimăm certitudinea unui lucru bine făcut şi corect făcut.

Fondurile europene, privite ca o perfuzie

Rep: În cifre reci, câte proiecte aţi câştigat şi care este valoarea lor?
H.V.: În total, cifra proiectelor derulate atît ca parteneri, cît şi ca solicitanţi – că suntem şi parteneri şi solicitanţi – depăşeşte 5 milioane de euro, în calitate şi de beneficiari şi solicitanţi, bani care sunt cheltuiţi de la licitaţiile pentru achiziţii, calculatoare, mobilier, autovehiculele necesare desfăşurăririi proiectelor, etc. Ce este foarte important pentru România este că aproape jumătate din sumă – dat fiind faptul că salariile reprezintă o pondere importantă - rămâne din start în Trezorerie.
Rep: Cât de greu a fost să se impună această firmă, privind retrospectiv?
H.V. A fost destul de greu, dar în Regiunea de Vest a României suntem un actor important şi mai ales prin serviciile pe care le oferim dincolo de aceste proiecte europene, pentru că proiectele sunt doar o parte a activităţii noastre. Eu le spun şi colegilor mei şi o spun de cîte ori am ocazia, că eu privesc aceste fonduri europene pentru noi ca o eprfuzie care se poate încheia în orice moment. Asta e şi ideea europenilor: vă dăm bani, dar să construiţi ceva cu acei bani, nu doar să-i cheltuiţi. În urma acestor fonduri, trebuie să rămână firma aşa cum cred şi sper eu, adică o firmă solidă, cu un colectiv de oameni care a învăţat ceva în perioada asta, şi care pot să aplice şi fără subvenţăiile de la Uniunea Europeană pe viitor. Am încercat să construim sau să vindem produse ale firmei dincolo de aceste proiecte. Aşa am ajuns de la 3 autorizări de cursuri la 22 de autorizări şi 11 domenii în care putem elibera diplome pe baza unor testări fărăr a mai face oameni cursuri. De asta spuneam că pe piaţa de Vest a Româneii suntem, într-adevăr cei mai avansaţi. A fost greu, dar când te uiţi în urmă, când faci un bilanţ, încerci să uiţi ce a fost greu şi să îţi aduci aminte ce a fost frumos.
Rep: Ce vă doriţi pentru anul viitor?
H.V.: Sper ca anul viitor să fie cel puţin la fel de bun ca acest an, mai ales că prognozele nu sunt cele mai fericite. Asta îmi doresc pentru mine. Pentru ceilalţi, un an mult mai bun

Carmen Cosman
Foto: citynews.ro