Zăpada creşte PIB-ul României

Zăpada, bătaia de cap a firmelor de salubrizare şi a celor care visează deja la venirea primăverii, e mană cerească pentru agricultură. Iar rezultatele bune din acest domeniu duc la creşterea PIB-ului şi la efecte benefice pentru economia ţării.

Nedorită de şoferi şi de pietoni, veşnic surprinzătoare pentru autorităţi, zăpada din ultima săptamână este numai bună pentru agricultură. Pe fondul unor rezultate excelente realizate de agricultura românească, economia ţării noastre a înregistrat o creştere de 4,4% în trimestrul al treilea al anului trecut, faţă de aceeaşi perioadă a lui 2010. 

Atât de blamata şi nedorita zăpadă este o veste bună - culturile de toamnă sunt protejate de gerul năprasnic, iar topirea zăpezii va scădea deficitul de apă din sol. 

Potrivit specialiştilor, stratul gros de omăt va salva recoltele de anul acesta, care, pe linie dreaptă, duc la creşterea economiei şi a PIB-ului. Oamenii de afaceri atrag însă atenţia că investiţiile trebuie continuate pentru a nu mai fi meteo-dependenţi. 

“E clar că zăpada din ultimele săptămâni are un efect bun pentru agricultură, iar efectul economic e clar. S-a văzut anul trecut şi, cu puţin noroc, o să-l vedem şi anul acesta. Agricultura poate fi şi este o miză foarte importanţă pentru ţara noastră”, explică analistul economic Emil Culda (foto). 

Deşi culturile de toamnă (care reprezintă 30% din totalul culturilor) sunt compromise, cele de primăvară mai pot fi salvate de cădere zăpezii, care înmoaie pământul, rămas nearat din toamnă. 

“Suntem în continuare rezervaţi în privinţa culturilor mari din primăvară, pentru că deşi stratul gros de zăpadă ajută foarte mult, pământul a rămas nearat. Iar arătura făcută primăvara reduce cu 30-35% producţia de păioase”, explică Ilarie Ivan, conferenţiar la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca.

Condiţiile meteo, mai importante pentru economie decât politicile guvernamentale

Pentru primele nouă luni ale anului trecut, PIB-ul estimat a fost de 388,65 miliarde de lei (89,31 miliarde de euro), în creştere – în termeni reali – cu 2,7% faţă de aceeaşi perioadă din 2010. Creşterea a fost determinată, în mod semnificativ, de majorarea volumului de activitate din agricultură, vânat şi silvicultură, pescuit şi piscicultură (+16,4%) şi industrie (+6,8%).

“Ar trebui să vedem ce facem noi ca să încurajăm acest lucru, pentru că până acum a ţinut Dumnezeu cu noi - nu s-au făcut politici guvernamentale, proiecte sau măsuri care să vizeze acest domeniu. În agricultură, dacă au fost rezultate, ele au fost determinate de soare, ploaie şi zăpadă la timp, de condiţiile naturale. Astea reglează mai bine economia decât măsurile luate de guvernanţi, care, dimpotrivă, ar trebui să fie cele care să conteze. În afară de măsurile pe care le-au luat cei care au fost antreprenori, ceva strict, pe linia politicii de stat, nu s-a făcut pentru agricultură”, mai spune economistul. 

Pentru 2012, creşterea economică a României a fost revizuită în scădere la 2%, de la 3,5%, în condiţiile în care, potrivit FMI, ţara va resimţi problemele cu care se confruntă economia europeană.

Adina Fartuşnic