INEDIT: Lapusul si Troia - similitudini peste milenii

VIDEO si FOTO Daca Homer ar fi trait in Tara Lapusului, Iliada ar avea acum cu totul alti eroi. Intre Troia lui Ahile si Lapusul oamenilor in cautare de aur si sare similitudinile trec peste milenii de existenta. Cercetarile arheologice intreprinse in acest an pe Valea Lapusului au scos la iveala o descoperire unica - un drum pavat cu piatra, lung de cel putin 13 metri, care duce la intrarea estica a monumentului ce servea drept loc de ceremonie pentru onorarea mortilor si stramosilor. “Cele mai apropiate analogii pentru acest tip de structura monumentala pot fi gasite in lumea Mediteraneana, de exemplu in Troia”, spune dr. Carol Kacso, din cadrul Muzeului Judetean de Istorie si Arheologie Maramures (vezi VIDEO).

Cercetarile din zona Lapusului fac parte dintr-un proiect inceput inca din 2007, in parteneriat cu Universitatea Ludwig-Maximilians din Munchen, Germania si care este finantat de Fundatia Germana pentru Cercetare si Muzeul de Istorie.

Munca din acest an a inceput inca din 8 august si va continua pana in 6 septembrie. Pe santier au fost descoperite atat fragmente de ceramica, dar si elemente din bronz, care ofera date noi despre credintele unei populatii care a trait aici in epoca tarzie a Bronzului, de la sfarsitul secolului 14 si pana in secolul 12 i.Hr.

Tumulul 26 cercetat in momentul de fata, poate fi descris drept un loc de ceremonie funerara. Comunitatea care sarbatorea spargea vasele folosite pentru mancat si baut, unele fiind aruncate in foc si mai apoi depozitate in gropi mari. Sarbatoarea avea loc probabil intr-o incapere mare care mai apoi a fost arsa. “Pentru prima data in epoca Bronzului din sud-estul Europei au fost descoperite urme ale unei fundatii de lemn care se poate sa fi fost un loc de celebrare pentru morti sau o constructie asemanatoare cu un templu. Cel mai bun exemplu pentru a ne putea crea o imagine despre activitatile care aveau loc aici il reprezinta ceremoniile funerare aproape contemporane din Grecia Homerica – precum inmormantarea lui Patrocle, prietnul eroului Ahile, pe vremea cand grecii asediau Troia”, spun cercetatorii prezenti pe santierul de la Lapus.

PREMIERA: Mineritul, o indeletnicire de peste 3.000 de ani

In paralel cu cercetarile arheologice, o echipa de specialisti din Canada va efectua o serie de investigatii care au menirea de a descoperi daca si stramosii maramuresenilor de astazi se ocupau cu mineritul, un obicei care ar fi putut exista in aceste tinuturi de mai bine de 3 milenii.

Profesor dr. Carola Metzner-Nebelsick, de la institutul de arheologie al Universitatii Ludwig-Maximilians a explicat ca acest procedeu de cercetare este foarte nou si ar putea revolutiona descoperirile de pe Valea Lapusului. “Speram sa putem demostra stiintific faptul ca mineritul se practica in zona inca de atunci, pentru ca trebuie sa existe un scop pentru care aceasta civilizatie s-a nascut pe Valea Lapusului. Deocamdata noi presupunem ca oamenii se ocupau cu exploatarea resurselor de cupru si aur, insa testele cu polen au posibilitatea de a certifica aceste supozitii”, a declarat dr. Carol Kacso (vezi VIDEO).

Izotopii de metal greu se pastreaza in polen, astfel ca studiile si cercetarile de acest fel pot stabili cu acuratete daca intr-o anumita regiune a existat sau nu vreo activitate miniera. Probele luate de la Taul Negru vor fi analizate la Institutul pentru Geochimia Mediului de la Universitatea din Heidelberg, Germania.

Un lucru este cert, spun specialistii, “Lapusul si implicit Maramuresul a fost un centru european in acea perioada”.

La cercetarile arheologice de la Lapus a luat parte o echipa internationala de studenti si profesori, arheologi si oameni de stiinta din Germania, Polonia, Romania, Cehia, Anglia, SUA si Canada.

Tania Purcaru