Cauta RSS Feed Schimba judetul

Cătina, o polivitamină naturală de excepţie

Diete 11 Februarie 2012 - 09:31 - Vizualizari: 6512
Cătina, o polivitamină naturală de excepţie

 

Fructul arbustului spinos de cătină este cunoscut în general pentru efectul lui terapeutic de antirăceală.

În plus, ajutând în multe afecţiuni, dintre care enumeram ulcerul gastric şi cel duodenal, alergiile, diareea, urticaria, reumatismul, afecţiunile neuroendocrinologice, circulatorii, hepatice, este considerat de fitoterapeuţi un adevărat ginseng românesc. Magazinele naturiste şi farmaciile oferă mai ales tincturi, ceaiuri, uleiuri şi siropuri de cătina.

Conţinut şi remedii terapeutice

Cătina este o plantă ale cărei remedii terapeutice sunt uimitoare. Fructele ei, a căror culoare variază de la galben la roşu, sunt folosite mai ales în tratamentul bolilor cauzate de carenţele de vitamine. Despre fructele de cătină se ştie deja că au mai multă vitamina C decât oricare dintre citrice – conţine între 400 şi 1500mg de vitamina C, cantitate superioară cele existente în căpşuni, kiwi şi portocale.

Alte elemente nutritive valoroase ale fructului sunt vitaminele E (180 mg), B1, B2, PP, F şi polivitamina D, dar şi minerale ca magneziul, fosforul, potasiul, fierul şi sodiul. În plus, cătina este bogată în betacaroten şi acizi graşi nesaturaţi.

Atât cătina albă, cât şi cea roşie sunt tonice, combat forme diferite de anemie şi contribuie, prin conţinutul crescut de vitamina C, la detoxifierea organismului. Datorită bogăţiei de vitamine din complexul B, cătina albă şi cea roşie intervin în procesele metabolice.

Extractele de mlădiţă de cătină roşie, numite tamarix, sunt folosite în tratarea bolilor măduvei osoase, ale splinei sau ale ficatului. Aceste extracte se administrează sub formă de picături, în funcţie de vârstă şi de afecţiune.

Gemoderivatele acţionează împotriva microbilor sau a virusurile care acţionează asupra ficatului, a splinei sau a măduvei osoase. În anumite boli, extractul de muguri de cătină se foloseşte împreună cu alte extracte. De exemplu, în combinaţie cu extractul de alun şi de brad este indicat în forme severe de anemie, în amestec cu porumbarul, în anorexie, cu bradul, în problemele stomatologice, iar cu coacăzul, în diferite infecţii virale.

Infuzii, ceaiuri şi siropuri

Infuzia cu cătină roşie ajută la combaterea avitaminozelor severe, dar este şi un bun detoxifiant, diuretic, sudorific, antidiareic, hemostatic şi antifebril. Infuzia de cătină roşie se prepară astfel: 2 linguri de fructe zdrobite se pun în 500ml de apă clocotită; se lasă vasul acoperit timp de 30 de minute. Infuzia se bea fracţionat, în decursul unei zile. Tratamentul durează cel puţin 20 de zile, în funcţie de recomandarea specialistului.

Proprietăţile de antianemic, antigripal, antisclerotic, antiinflamator şi de tonic al sistemului imunitar recomandă cătina albă în tratarea unor afecţiuni grave de tipul cirozei, dizenteriei, ulcerului gastric, aterosclerozei, eczemelor infecţioase şi a asteniei. Prin conţinutul mare de caroten, ajută la termoreglarea organismului. În astfel de afecţiuni se foloseşte ceaiul preparat din două linguri de fructe zdrobite la 500 ml de apă clocotită. Această cantitate se consumă zilnic, timp de 60 de zile.

Persoanele care suferă de anemie sau de afecţiuni hepatice pot consuma sirop de cătină, care este un bun tonifiant pentru sistemul imunitar, fiind benefic mai ales în perioada sezonului rece. Pentru prepararea acestui sirop este nevoie de următoarele: 500 g de fructe de cătină şi 800 g de miere. Cum se prepară? Se spală boabele şi se pun în borcane de 400 de g, care se umplu doar o treime; deasupra se toarnă miere, se umple borcanul şi se amestecă bine conţinutul, cu o lingură de lemn. Se acoperă apoi cu capac şi se păstrează la frigider timp de 10 zile, când este bun pentru consum. Se administrează în fiecare dimineaţă, pe stomacul gol – se ia câte o lingură din acest sirop tonic. Tratamentul se urmează timp de 30-40 de zile.

Uleiul de cătină

Fitoterapeuţii apreciază ca uleiul de cătina face parte din categoria preparatelor terapeutice considerate panacee. Uleiul vegetal de cătina albă este un puternic antiseptic şi cicatrizant. De aceea, terapeuţii îl recomandă în tratarea arsurilor, escarelor, iritaţiilor provocate de expunerea la soare, în cazul persoanelor cu pielea foarte sensibilă. Rezultate foarte bune s-au obţinut prin administrarea uleiului de cătina în infecţiile cornice ale cailor respiratorii superioare, fistule duodenale, în boală ulceroasă şi tot felul de fisuri cutanate.

Acest ulei se poate prepara foarte uşor şi în condiţii casnice. În acest sens, din fructele foarte bine spălate se extrage sucul. Ce rămâne (coaja, seminţele) se usucă şi se macină prin râşniţă de cafea. Se măsoară gramajul şi 200 g masă mărunţita se amesteca cu 200 ml ulei de floarea-soarelui. Preparatul se pune la macerat, la temperatura camerei, timp de 21 de zile. Zilnic se agită vasul în care stă acest amestec. După 3 săptămâni, uleiul care s-a adunat deasupra va fi transferat într-o sticlă, pe care o astupaţi cu un dop ceruit.

După prepararea uleiului, borhotul se foloseşte pentru prepararea unui ceai polivitaminic; în special, convalescenţilor şi anemicilor le este de mare folos. Decoctul din seminţele cătinei se recomandă persoanelor care vor să slăbească. În privinţa uleiului ce se aplică pe răni, medicii precizează pacienţilor că zona afectată trebuie să fie bine curăţată înainte de aplicarea pansamentului, îmbibat cu ulei de cătină. Compresa se schimbă zilnic.

De asemenea, o cură cu astfel de ulei, 15 picături zilnic, timp de 5-6 săptămâni, este foarte eficientă în infecţiile mucoasei genitale. În cazurile grave, în paralel cu picăturile, local se aplică şi tampoane, stropite cu ulei. Sticluţele cu acest unguent trebuie păstrate într-un loc răcoros şi întunecos.

Armă împotriva iernii

Fructele de cătina conţin o concentraţie mare de vitamina C. Sunt şi o sursă importantă de antioxidanţi, vitamina E, acid folic, calciu, magneziu şi potasiu. Toate aceste ingrediente fac din ea o armă redutabila care vă poate ajuta să treceţi cu bine peste iarnă. Fructele, singure sau împreună cu măceşele, pot constitui un ceai alimentar de fiecare zi, cu mare valoare vitaminizantă.

Citynews.ro

Foto: retete-miraculoase.blogspot.com

 

Responsabilitatea pentru continutul comentariilor nu apartine redactiei citynews.ro, ci utilizatorilor care le posteaza.

Stiri Somes TV