Tetarom III, “casa” marilor investitori in Cluj

In Tetarom III mai sunt disponibile 45 de hectare de teren cu destinatie industriala si 5 hectare pentru servicii, pe care conducerea parcului industrial nu intentioneaza sa le scoata la licitatie. Motivul: este in tratative cu mai multi potentiali investitori. 

Conducerea Tetarom este in discutii cu mai multi investitori pentru suprafetele de teren pe care le mai detine. “Oricum nu trebuie scos la licitatie daca vine un investitor de 10 milioane de euro se zicem. Cu acesta procedam altfel: ne asezam la masa, semnam un contract de cesiune a terenului, apoi, dupa ce isi realizeaza 15% din investitia propusa, are dreptul sa cumpere terenul”, subliniaza directorul Tetarom, Viorel Gavrea.

Taxe mici

In cazul cesiunii, investitorul plateste o taxa de cesiune si o taxa de administrare in cuantum total de 0,6 euro pe metru patrat pe an. Un tarif mic, pe care Consiliul Judetean (in administrarea caruia se afla Tetarom n.red.) si-a propus sa-l pastreze pe viitor. “Este o atitudine normala a forului judetean, pentru ca nu din teren se castiga, ci din investitiile in sine, din locurile de munca pe care le aduc acestea”, mentioneaza Gavrea.

Scolile de maistri, solutia pentru viitorul investitiilor

Directorul parcurilor industriale isi doreste sa “dea” terenul ramas liber in Tetarom III unor investitori mari, fie ca e vorba de unul singur, dar puternic, fie ca il imparte intre mai multi intreprinzatori mai mici. “Dezavantajul cand sunt multi este ca devine mai greu de administrat parcul. Pe de alta parte, si daca e un singur investitor exista un risc si mai mare: sa se supere intr-o zi si sa plece. Si atunci raman pe drumuri sute de oameni si noi ramanem cu zeci de hectare de teren”, explica directorul Viorel Gavrea.

Potrivit acestuia, o cale de a evita aceasta situatie si in general de a-i tine pe investitori in Cluj si in Romania este dezvoltarea invatamantului vocational, cu accent pe scolile tehnice si de maistri. Clujul este deja locatie “best-cost”, dupa cum au numit-o cei de la Emerson, adica are mana de lucru calificata sau usor de calificat, la preturi mici, are aeroport international “posesor” de certificat Schenghen, are peste 100.000 de studenti. Ceea ce insa nu este inca pus la punct este sistemul de scoli vocationale, unde are insa o problema toata tara. Ce se poate face pentru a-l imbunatati? 

“E de ajuns sa ne uitam cu 25 de ani in urma, cand erau numeroase scoli profesionale, tehnice si de maistri. Azi avem in schimb coafeze si vanzatori cu studii superioare. Am ramas cu un gust amar cand m-am dus ultima data la frizer si am descoperit ca fata de acolo, coafeza are studii economice, a terminat facultatea la UBB. Eu nu am nimic impotriva ca toata lumea sa faca facultate, dar ceea ce trebuie sa stie si absolventii este ca, in orice firma, staff-ul este in proportie de 5%, restul angajatilor au pregatire vocationala, specifica. Am ajuns ca in Germania si in general in tarile din Vest, unde instalatorii, electricienii, tamplarii, zidarii sunt tot mai putini si mai scumpi”, povesteste directorul Tetarom. 

Acesta este convins ca reinfiintarea scolilor tehnice si de maistri este solutia pentru obtinerea personalului calificat de care au nevoie investitorii. “Cand au venit o delegatie de la Deloitte, din care faceau parte si reprezentanti Peugeot am mers, la cererea lor, la doua scoli de acest tip,la Colegiul Energetic si la Colegiul Traian Vuia. Au fost foarte multumiti de ce au vazut: elevi care tencuiau, varuiau, invatau meserie”, exemplifica Gavrea. 

KPO si KIBS, domenii de varf in business-ul mondial, prezente si la Cluj

Viorel Gavrea este convins ca in maxim un an de zile va aduce, atat in Tetarom III, cat si in Tetarom IV noi investitii, in special in domeniul productiei. “In business, accentul trebuie pus pe «people-intensive», si nu pe «capital-intensive». Un oras care are atatea mall-uri si locuri unde sa-ti cheltuiesti banii, are nevoie de fabrici unde sa se castige banii. De asemenea, si pe zona de servicii mai este loc, desi a fost si pana acum extrem de bine dezvoltata”, subliniaza Gavrea. 

Potrivit acestuia, un avant nebanuit au luat in Cluj alte doua domenii, mai putin cunoscute in Romania: KPO (Knowledge Process Outsourcing), adica externalizarea serviciilor cu o valoare adaugata mare, si KIBS (Knowledge Intensive Business Services), in traducere “servicii complexe pentru mediul de afaceri”, un domeniu de varf in business. 

“KPO inseamna ce au facut Nokia, Emerson, Sykes, Office Depot, iar conceptul de KIBS a fost adus de Evalue Serve, o firma cu capital german care a angajat oameni din toate domeniile: absolventi de litere, economisti, ingineri, toti vorbitori de doua-trei limbi straine. Cu ce se ocupa de fapt? Sa va dau un exemplu aleatoriu: o firma engleza doreste construirea unei fabrici in Rusia, dupa un model existent deja in Germania. Asta inseamna din start oameni foarte buni, care stiu engleza, rusa si germana”, explica directorul Tetarom.

“Bio” si “Nano”, cuvinte necunoscute in vocabularul investitorilor Tetarom

Un alt domeniu care se bucura de foarte multa popularitate in business-ul international, dar care la noi abia incepe sa apara este KBBE (Knowledge Based Bio-Economy), adica economia bazata pe industrii bio. Singura “reprezentanta” a acestei ramuri de industrie este deocamdata PlantExtrakt, producator de farmaceutice homeopate, care are acum fabrica la Mera, dar se va muta in Tetarom I de anul viitor, unde a luat deja un hectar de teren”, precizeaza Viorel Gavrea.

In afara de PlantExtrakt insa nici un alt investitor “bio” nu si-a manifestat interesul pentru parcurile Tetarom, fapt pe care directorul parcurilor nu poate sa si-l explice. “Atat «eco», cat si «nano» sunt doua domenii dupa care italienii, francezii, nemtii, olandezii sunt innebuniti, sunt varfuri de lance in intreaga Europa. Cu toate acestea, la Cluj sunt aproape inexistente. Probabil de vina e si faptul ca nici termenul «spin-off» nu este mai cunoscut. Este vorba de un tip de afacere care porneste de la o idee dezvoltata de un colectiv de profesori si studenti, o idee transformata in business, care ajunge sa fie un «start-up», intr-un incubator de afaceri, etc. Si la noi exista ultimele doua, chiar in incinta Tetarom I, doar am facut concursuri de idei de afaceri, cu studentii de la UTCN si UBB, sustinuti de Nokia si Emerson. Am oferit in acest scop 500 de metri patrati in incubator. Dar, din pacate, legislatia din Romania nu e pregatita, iar start-up-urile sunt tratate ca firme obisnuite, urmeaza acelasi traseu birocratic, care le pune bete-n roate...”,  spune directorul Tetarom.

Potrivit acestuia, un nou incubator de afaceri urmeaza sa fie construit in Tetarom I anul viitor. “Este un proiect cu cofinantare de 50% prin PIDU (Planul Intergrat de Dezvoltare Urbanistica) pentru zona metropolitana. Vom incepe constructia la primavara, iar eu sper ca intr-un an va fi gata”, precizeaza Viorel Gavrea.

Afara cu fabricile din oras!

La planurile de viitor, directorul Tetarom include si alte proiecte, pe care insa le plaseaza la capitolul “sperante si dorinte”: constructia Nokia Village, care sa aduca la Cluj toti furnizorii companiei finlandeze, precum si mutarea tuturor fabricilor in afara municipiului Cluj-Napoca. „Nu e normal sa avem fabrici in centrul orasului. Nici Tetarom I pana la urma nu e bine situat teoretic, noroc ca practic avem doar cladiri de birouri si servicii. Am trimis deja un chestionar la 25 de fabrici care se gasesc in municipiu, sa vad in ce conditii ar pleca, s-ar muta in parcuri industriale in exterior. Am sa trimit un chestionar si politicienilor, consilierilor locali si judeteni. Refuz sa cred ca nu putem rezolva cumva problema asta“, spune Gavrea.

O solutie propusa de directorul Tetarom este cea aplicata in orasul ungar, unde municipalitatea a construit un parc industrial in afara orasului, apoi a marit de zece ori taxele pentru firme in interiorul orasului, obligandu-le astfel sa se mute in parc, unde taxele erau zero. 

NOTA: Acest articol este un advertorial