Cu Mihnea Blidariu: Despre muzica, politica si... Romania

Clujenii de la Luna Amara au implinit un deceniu de la infiintarea trupei. E un moment care nu a trecut neobservat in Romania pentru ca membrii cunoscutei formatii rock au oferit spectacole pe cinste in intreaga tara.

Baietii au fost prezenti recent si intr-unul din cluburile baimarene iar solistul Mihnea Blidariu a stat de vorba cu reporterul citynews.ro despre cei 10 ani in care trupa s-a zbatut sa se impuna, despre realizari, nerealizari, planuri de viitor, dar si despre multe altele. 

Reporter: 10 ani, 3 albume. Cum e?
Mihnea Blidariu: Pai, cum sa fie? Foarte fain. Am ajuns sa sarbatorim 10 ani si nici nu ne-am dat seama cum au trecut. Suntem in primul rand recunoscatori publicului, pentru ca fara public nu am fi putut continua si tuturor celor care ne-au sprijinit in acesti 10 ani. Na, e o experienta frumoasa. Noi am facut un album de aniversare in primavara a acestor 10 ani si intre timp lucram si la un nou album, asa ca sarbatorim cei 10 ani prin munca.

Rep.: A fost controversa in cazul vostru un atu?
M.B.: Evident ca a fost, ca intotdeauna asa lucreaza mass-media, nu? Cu controverse si cu subiecte de scandal. Dar n-am fost niciodata o trupa care sa caute controversa. Am cantat exact ce am vrut sa cantam, am transmis exact ce am vrut sa transmitem, ce am crezut de cuviinta. Am fost sinceri intotdeauna. Dar controversa s-a iscat din cauza ca s-au gasit unii indivizi cu mentalitati comuniste sa ne cenzureze pe scena. Si de aici s-a iscat controversa. Noi n-am cautat-o.

Rep.: A contribuit la succesul vostru?
M.B.: A contribuit, evident. In momentul in care apare pe prima pagina a multor ziare si ies stiri la TV cu “Luna Amara a fost cenzurata” s.a.m.d. normal ca asta atrage lumea si lumea vine la concert.

Rep.: Ce conteaza mai mult: mesajul sau muzica?
M.B.: Cred ca in cazul nostru sunt importante in egala masura amandoua. Adica e de inteles, daca luam piesa cu piesa, ca sunt piese in care conteaza mai mult muzica si mai putin mesajul, in altele conteaza mai mult mesajul si mai putin muzica si altele in care conteaza si mesajul si muzica in mod egal. Dar, luata asa, global toata muzica noastra, as zice ca amandoua sunt la fel de importante.

Rep.: Ai pomenit de un nou album. Poti detalia un pic?
M.B.: N-are inca titlu. Deocamdata lucram la piese. Speram ca undeva la sfarsitul acestei luni o sa intram in studio la inregistrat. Cam toate piesele sunt gata. Cam tot ce vroiam sa compunem am compus si, daca totul merge bine, o sa apara la primavara. Ne intoarcem la limba romana, majoritar in limba romana, o sa fie iarasi un album agresiv, destul de dur, dar care pastreaza cumva si un pic din melancolia lui Don't Let Your Dreams Fall Asleep, albumul lansat anul trecut.

Rep.: Mergeti pe aceeasi reteta a experimentului si in acest nou album, pentru ca ultimul album a fost un experiment?
M.B.:  Da, se poate spune si asta. Ultimul album a fost mai soft, dar n-ar trebui sa constituie asa o surpriza mare, pentru ca noi, de prin 2003 – 2004, cantam piese ca Rosu Aprins, Downtown Jesus, Mara, Kill the Dancer… Deci existau premisele unui astfel de album mai soft. Pe urmatorul disc o sa fie putine experimente, in sensul ca ne-am mai diversificat preferintele muzicale si, pentru prima data, cred ca latura psihedelica, stoner, sludge o sa fie mai pregnanta un pic.

Rep.: Un portret-robot al publicului Luna Amara…
M.B.: Nu exista asa ceva. La noi intotdeauna a fost un public destul de pestrit, si ca varsta si ca medii sociale. Adica am avut si avem si acum si liceeni, si studenti, si oameni de 40 – 50 de ani. In schimb, credem noi, si speram ca asa si este, credem ca avem un public inteligent, care vine la concertele noastre in cunostinta de cauza si ne cunoaste mesajul si stie exact ce cauta la un concert Luna Amara.

Rep: 10 oameni sau 10.000. Conteaza?
M.B.: Nu, nu conteaza. Tocmai am cantat cu Ozzy Osbourne in fata la 15.000 de oameni si nu cred ca am cantat mai bine decat am cantat, de exemplu, la Tg. Mures, in fata la 170 de oameni. Cantam la fel peste tot.

Rep.: Cum a fost sa deschideti pentru Ozzy?
M.B.: A fost o experienta foarte faina, a fost a doua experienta faina de anul asta, de felul asta, pentru ca noi am cantat si la Sonysphere cu Rammstein si cu Alice in Chains. Ozzy e o legenda si chiar eram asa un pic indoiti de capacitatile lui vocale. Nu stiam daca mai poate, ca, totusi, are o varsta. Dar Ozzy efectiv e o figura foarte mare. Adica, nu stiu, l-am vazut in spatele scenei si parea asa, ca un batranel pierdut in spatiu si dupa aia s-a urcat pe scena si a facut un megashow. A fost excelent! Asa ca tot respectul! E unul dintre putinii bunici ai rockului care merita sa moara pe scena, care nu trebuie sa se pensioneze niciodata.

Rep.: Cel mai important lucru pe care l-ati invatat in acesti 10 ani…
M.B.: Cred ca sunt doua lucruri foarte importante. In primul rand, relatia cu publicul si cu lumea muzicala. E foarte important sa ramai sincer pana la capat si sa faci exact ceea ce iti place, si sa canti exact cum iti place si sa spui ceea ce-ti place. Si asta mi se pare un lucru esential si asta am invatat in cei 10 ani de zile. Am invatat sa-l pastram, de fapt, ca de la inceput l-am avut. Si al doilea lucru pe care l-am invatat a fost ca intr-o formatie trebuie intotdeauna sa fii maleabil si sa stii sa pastrezi prietenia, in primul rand si sa stii ca muzica e, pana la urma, locul in care toti 5 ne intalnim. Aia e tot ce conteaza, aia e esential. Si atata timp cat tu esti constient de lucrul asta treci peste orice certuri, peste orice diferente de opinie.

Rep.: Ati ajuns unde ati visat dupa 10 ani?
M.B.: Se putea si mai bine, dar in mare da, in sensul ca am ajuns unde si-au dorit sufletele noastre sa ajungem. Pentru ca facem ceea ce ne place, cand ne place, cum ne place, spunem ce avem de zis, sunt oameni in jurul nostru care ne apreciaza foarte mult, si sunt destul de multi si asta e tot ce conteaza. Asa nu prea avem foarte mari orgolii sau pentru noi publicul nu e o reduta de cucerit… Normal ca ne-am fi dorit sa fie o scena de rock romaneasca mai puternica si mai inchegata… Sa speram ca o sa se intample asta in viitor… Si normal ca ne-am fi dorit sa fie concert Luna Amara la Sala Palatului sau la Sala Polivalenta sau in sali foarte mari, dar asta, credem noi, vine doar prin educatia publicului, prin felul in care alege sa-si largeasca orizonturile muzicale. Mai mult decat facem acum nu avem ce sa facem… Cantam ce ne place, facem albume, transmitem mesajele care le avem de transmis.

Rep.: Unde va vedeti peste 10 ani?
M.B.: Pai, peste 10 ani, pe vremea asta, probabil ca tot in concert aniversar de 20 de ani. Nu stiu… Ne dorim sa cantam mai mult afara… Trebuie sa facem si lucrul asta cu albumul asta nou… Acum punem la cale, in afara de turneul romanesc de promovare a acestui album din primavara, si un mic turneu european, care sa cuprinda Ungaria, Austria, Germania, Franta si, probabil, Marea Britanie, Scotia si Anglia. Si cred ca tot aici ne vedem, cantand ceea ce ne place. Asta este esential pentru noi si pentru sufletele noastre. Daca ne culcam linistiti noaptea si multumiti de noi insine, atunci…

Rep.: Rock-ul alternativ nu vinde. Mai vinde ceva in Romania anului 2010?
M.B.: La noi nimic nu mai vinde. Daca te uiti la casele mari de discuri la cifrele de vanzari de la, eu stiu, Simplu sau Inna sau 3Sud Est sau asa, sunt dezastruoase, sunt praf. Simplu, de exemplu, sau Ozon mai mult vand in Rusia, Belgia decat in Romania. La noi nimic nu se vinde.

Rep.: O intamplare mai amuzanta din cei 10 ani…
M.B.: Sunt o gramada! Stai sa ma gandesc la una amuzanta! A fost una faina de tot, in 2004, cred, cand l-am pierdut pe chitarist. Am cantat si dupa concert ne-am imbatat toti si a doua zi cand ne-am trezit nu l-am mai gasit pe Petru. Si nici n-aveam telefoane mobile niciunul. Si am stat, aveam tren la 12.00 sau ceva de genul asta… Si ne intrebam: “Bai, unde-i Petru?” Am intrebat si celelalte trupe, nimeni nimic si am plecat dupa Petru la Cluj. Si a aparut peste 2 zile la mine acasa sa-i dau chitara. Si l-am intrebat: “Bai, unde-ai fost?” Zice: “M-am vazut cu o gagica, nu stiu ce-am facut. Nu m-am trezit!”

Rep.: Stiu ca-ti “place” politica. Cum ai caracteriza scena politica romaneasca?
M.B.: Nu-mi place politica romaneasca! E o rusine nationala. Cam asta ar fi de zis. Mai mult de atat… Cred ca asta spune tot. O clasa politica falimentara de la un cap la altul, de la stanga la dreapta si de la dreapta la stanga. Nu mai exista absolut niciun partid pe care sa-l poti vota, in care sa poti sa ai incredere. Toti au fost la putere deja, se stie ce a facut fiecare, nimeni nu a vrut sa faca nimic cu adevarat, nimeni nu a reusit sa demonstreze ca ii pasa cu adevarat. Asa ca cred ca deja avem o problema la nivel social, ca nu avem curajul, ca si natie, sa constatam falimentul acestei clase politice si sa facem ceva concret pe tema asta. Sa iesim in strada, sa facem o noua revolutie, sa gasim alte figuri, alti oameni, tineri, care sa poata sa faca o alta clasa politica sanatoasa.

Rep.: Suntem sortiti esecului?
M.B.: Eu sper ca nu. Speranta moare ultima, ca intotdeauna. Si in continuare incercam sa facem ceva. Si, incet-incet, alternative incep sa se infiripe, dar problema nu este la noi, pentru ca noi suntem o minoritate, oricum, problema este la majoritatea care nu vrea sa vada nimic altceva decat patratelul propriu, stii? Si acolo este problema, la marea majoritate a romanilor care stau se uita la tv, lucreaza de la 09.00 – 18.00 si altceva nu-i mai intereseaza.

Rep.: Un mesaj pentru fani.
M.B.: In primul rand ne bucuram ca dupa 10 ani putem sa venim sa va cantam si ca ati fost alaturi de noi astia 10 ani si va multumim foarte mult pentru asta. Eu, personal, va doresc sa ascultati cat mai multa muzica si sa cautati muzica romaneasca, pentru ca exista foarte multa muzica romaneasca noua, o gasiti pe internet. Si cam asta. Largiti-va orizonturile muzicale si nu lasati pe nimeni sa va calce in picioare.

A consemnat Dragos Hojda
foto (c) citynews.ro