Mircea Barsan, omul care „repara” inimi

Doctorul „antispaga”, pe care cineva l-a poreclit „degete de-argint”, va realiza anul viitor primul implant de inima artificiala 100% din Romania. Profesorul chirurg Mircea Barsan traieste in camera de garda a Institutului Inimii „Nicolae Stancioiu” din Cluj-Napoca, de unde se lupta in fiecare minut cu neajunsurile sistemului medical.

Profesorul Barsan va incheia un protocol cu medicii de la Spitalul Bambin Gesu din Roma, iar impreuna vor efectua, in premiera nationala, implanuri de inima artificiala copiilor care nu mai au nicio speranta de viata.

Reporter: Pe cine vor ajuta implanturile de inima artificiala, pe care este posibil sa le realizati de anul viitor la Institutul Inimii?
Mircea Barsan: Sunt copii, in general in faza terminala, care nu mai au o alta sansa. Cum transplantul cardiac este o nenorocire in tara asta, metoda este o sansa in plus pentru ei. Am identificat deja trei-patru copii din zona de Nord-Vest a Ardealului ce ar putea beneficia de implant. Ii cautam, dupa ce vedem ce criterii de alegere propun medicii italieni. Aducem copiii aici, ii investigam si poate reusim sa-i salvam.

Este o tehnologie foarte noua, folosita pana acum doar de catre italieni. Spitalul Bambin Gesu este foarte mare, fiind finantat de catre Vatican. Probabil ca finantarile  pentru operatiile de la noi vor veni tot din partea lor, dupa semnarea unui protocol de colaborare.

Rep.: Spuneati ca s-au mai realizat implanturi de inima artificiala la noi in tara, insa erau partiale....
M. B.: Da, asa este. Exista un aparat care se cheama „inima artificiala” care este pe baterii si ajuta inima sa asigure sangele necesar organismului pe o perioada de timp. In metoda folosita pana acum in Romania, bolnavul trebuie spitalizat, bateriile trebuiesc schimbate, sunt externe si practic il ajuta pe bolnav sa depaseasca o perioada de asteptare pana cand se gaseste o inima pentru transplanul real.

Rep.: Ce aduce nou metoda medicilor italieni?

M. B.: Dupa documentatia pe care am primit-o, inima artificiala ce va fi prezentata la Cluj in 17 decembrie reprezinta o noua tehnologie prin care  inima artificiala este de foarte lunga durata si bolnavul poate sa traiasca independent acasa sau sa umble pe strada. Are nevoie de un dispozitiv pentru reincarcare, care este insa implantabil.

Rep.: De ce considerati situatia transplanturilor cardiace una „trista” la noi in tara? Cate transplanuri se fac anual?

M. B.: Nu stiu. La Cluj nu se realizeaza transplanturi.

Rep.: Din ce cauza?

M. B.: Pentru ca am fost scosi de pe lista de transplanturi acum cinci ani, cand s-au impartit orgoliile, sa zic asa. In acest moment, se efectueaza transplanturi cardiace doar la Targu Mures.

Rep.: In functie de ce sunt impartite aceste competente? Trebuiesc indeplinite anumite conditii?   

M. B.: De pile. Adevarul este ca un transplant cardiac costa foarte multi bani. Operatia este simpla, dar este nevoie de o echipa care sa aleaga bine bolnavul inainte de operatie, daca este compatibila inima donatorului cu organismul primitorului, iar dupa aceea o echipa de imunologi trebuie sa urmareasca posibilitatea aparitiei respingerii. Tratamentul trebuie sa fie foarte agresiv si este foarte scump. Aceste fonduri vin de la Ministerul sanatatii si de la Casa ca suport pentru transplant de organe. 

Rep.: Cate operatii reusiti sa efectuati in acest moment?

M. B.: Am primit bani de la Casa de Asigurari de Sanatate. Acum doua saptamani am protestat public pentru lipsa de fonduri, pentru ca nu puteam opera bolnavii care vin gramezi la Institutul Inimii. La ora actuala putem opera cam trei bolnavi pe zi. Inainte operam doar urgentele. Dupa rectificare, s-au facut comenzile pentru materiale si stam acceptabil.

Rep.: Pana cand preconizati ca vor ajunge fondurile?

M. B.: Ne descurcam cu banii acestia pana prin februarie (2011, n.r.). Conform legislatiei, trebuie sa primim alta finantare. Bolnavii nu au de unde sa plateasca cate trei-patru mii de euro pentru a cumpara materialele. Mai avem sponsorizari, este adevarat si mai cumparam din aceste sume de bani materiale, dar nu putem face fata cererilor numai cu asta.

Rep.: I-ati criticat pe cei de la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate pentru ca nu dau fonduri la timp spitalului…

M. B.: Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate s-a suparat pe mine, dar nu este vina lor. Ei sunt doar niste purtatori de hartie pentru Casa Nationala de Asigurari de Sanatate. In momentul in care am spus ca acest spital, unul dintre cele sapte de profil din tara, a ramas fara bani, bolnavii ne agreseaza pe noi, acuzandu-ne ca nu vrem sa-i operam sau ca asteptam bani de la ei. Ca doctori, suntem pusi intre Casa de Asigurari, care nu finanteaza chirurgia cardiaca, desi conform programului trebuie sa o finanteze, sumele fiind alocate de anul trecut, si bolnavii care ne agreseaza. Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, prin programele bugetare, au facut imparteala banilor pe niste criterii care nu sunt transparente. Spre exemplu, au vrut sa desfiinteze Institutul National de Vaccinuri din Bucuresti, ca sa importe vaccinurile. Cheltuielile sunt enorme in situatia asta, cand putem produce anumite lucruri la noi in tara. La noi se importa, ca sa se ia „comisioanele”.

Rep.: Cum vi se pare aceasta practica, de a se deschide o clinica privata in interiorul unui spital de stat. Exemplu concret: Clinica Phoenix a inaugurat, de putin timp, un aparat RMN in spatiul Institutului Inimii...

M. B.: Da, am aflat si eu de acest lucru la inaugurare. Intr-adevar, este un aparat, nu o clinica, insa nu este treaba mea, exista management, conditii legale. Este treaba managerului, a directorului medical.

Rep.: Dar pe dumneavoastra, ca si medic, va ajuta un astfel de aparat?

M. B.: Da. Sa vedem exact ce contract se va semna anul viitor intre Casa, Spital si Clinica Phoenix, pentru ca bolnavii internati sa nu plateasca. Banuiesc ca au tarifele scrise pe usa, eu nu stiu care sunt preturile.

Rep.: De 700-800 de lei o investigatie in medie…
 
M. B.: Ca echipament este util, este pacat ca Institutul Inimii nu a avut fonduri sa il achizitioneze pentru a-l avea in interiorul spitalului. Iti vin urgentele mari, pentru care faci o examinare de acest fel si stii exact care este diagnosticul. La ora actuala, degeaba eu, ca doctor batran spun ceva si pun pe hartie. Modalitatea de plata nu stiu cum va fi, deoarece sunt bolnavi care nu au sa-ti dea nici 100 de lei. Sa plateasca 500 sau 800 de lei este enorm pentru ei.

Rep.: Va confruntati cu un fenomen de migrare a medicilor in strainatate?

M. B.: Din acest spital nu au plecat inca, dar la Colegiul Medicilor zilnic iscalesc cate doua-trei cereri pentru eliberarea certificatului profesional curent, care este unul dintre actele necesare pentru a fi inscrisi in Colegiul Medicilor din tarile europene.

Rep.: Cum ati reusit sa va pastrati specialistii?

M. B.: Suntem foarte putini chirurgi cardiaci, iar de-a lungul anilor, toti chirurgii, anestezistii si asistentii au avut toate facilitatile si le-am cautat spitale echivalente chiar si in America si tarile europene unde sa se supraspecializeze, sa vada cum este acolo si sa opereze o perioada de timp. Bineinteles ca s-au intors. De exemplu, aici avem chirurgi foarte buni de 45-50 de ani. Nenorocirea este insa ca nu exista chirurgi mai tineri cu 10-15 ani care sa-i inlocuiasca pe cei care lucreaza acum. Este o politica obligatorie pentru orice catedra si universitate, de a-si crea la 10 ani o noua generatie de doctori care sa poata sa-i inlocuiasca. Nu este suficient ca un doctor sa termine facultatea sau rezidentiatul. Unui medic ii trebuie cam 10 ani sa devina un chirurg adevarat.

Rep.: De ce nu se face acest schimb de generatii?

M. B.: Pentru ca s-au blocat posturile de doi-trei ani incoace. Este obligatoriu ca tinerii sa inceapa sa lucreze ca si specialisti, sa deprinda modul de gandire, si manualitatea necesara pentru a deveni prim-operatori peste 5-10 ani.

Rep.: Faceti fata solicitarilor pacientilor din punct de vedere al dotarilor medicale?

M. B.: La ora actuala supravietuim doi ani de zile de acum incolo, dar intotdeauna trebuie schimbata aparatura. Sunt enorm de multe echipamente care trebuie schimbate, pentru ca se uzeaza moral sau se strica. Noi operam in jur de 1.500-2.000 de bolnavi pe an, in conditiile in care lucram la capacitate maxima. Majoritatea bolnavilor sunt din zona de Nord-Vest a Ardealului, dar avem bolnavi si din Bucuresti, Constanta, fiecare bolnav are dreptul prin lege sa apeleze la orice serviciu medical din tara.

Rep.: In functie de afectiune, ce perioada poate sa fie tinut un pacient pe lista de asteptare pentru operatie?

M. B.: Acum, de exemplu, listele la noi sunt sfarsitul lunii februarie, inceputul lui martie 2011.

Rep.: Este mult, este putin pentru bolnavi?

M. B.: Noi consultam toti bolnavii cu dosarul de la cardiolog, stabilim daca mai pot sa astepte. Unii sufera de 10-15 ani de afectiuni cardiace. Ii punem pe lista de asteptare, dar cu rugamintea ca, in conditia in care se depaseste o luna de zile, sa vina la o reevaluare, iar daca li se inrautateste starea, poate sa devina o urgenta si da la o parte orice bolnav cronic.

Premiera la Cluj

Medicii de la Institutul Inimii „Nicolae Stancioiu” din Cluj-Napoca vor fi primii din Romania care vor realiza implanturi de inima artificiala 100%. Performanta medicala este posibila datorita unei colaborari cu o echipa de medici italieni, de la „Ospedale Bambin Gesu’”, din Roma, care vor veni la Cluj in 17 decembrie, pentru a promova tehnologii avansate in chirurgia cardiovasculara.

Initiativa colaborarii a venit din partea spitalului din Roma, care a ales Institutul Inimii din Cluj-Napoca datorita performantelor medicale de pana acum. Medicii de la Spitalul „Bambino Gosu’”, din Roma, au mai efectuat inplanturi de inimi artificiale. Ultima operatie a fost in 30 septembrie, cand un astfel de aparat i-a fost implantat unui baiat de 15 ani. Baiatul suferea de un sindrom caracterizat printr-o degradare rapida a muschiului inimii. Pacientul fusese declarat inapt pentru un transplant de cord, iar doctorii au decis sa introduca in ventriculul stang al inimii asa-numitul „Jarvik 2000 Ventricular Device”. Aparatul are rolul de a pompa sangele, suplinind muschiul slab al inimii.

Ce este „inima artificiala”

Inima artificiala este un dispozitiv implantat intr-un ventricul. Potrivit Texas Heart Institute, Jarvik 2000 are 85 de grame, diametrul de 2,5 centimetri si lungime de 5,5 centimetri. Aparatul functioneaza electric, fiind conectat la o baterie electrica, ce se incarca asemenea unui telefon mobil, purtata in zona taliei. Medicii italieni vor prezenta aparatura saptamana viitoare la Cluj.

Ioana Oros
Foto: citynews.ro