Verba votant

O săptămână cu vorbe mai multe ca fulgii de zăpadă şi mai alunecoase ca gheaţa. După o tăcere lungă şi adâncă, în ultima vreme, deşi e ger de crapă procentele, PDL a început să iasă din hibernare şi să caute, precum urşii aceia care tot apar la ştiri, ceva fărâmituri rămase de la festinul sondajelor de opinie. 

Nevorbit de atâta vreme, tonul l-a dat chiar bătrânul lup de mare, Traian Băsescu, care acum nu lasă să treacă nici o zi fără să le spună ceva românilor, că doar nu-l doare gura: lansează apeluri către putere şi opoziţie, povesteşte cu şi despre FMI, despre deficitul structural sau despre Statale Unite al Europei. Şi pentru că încă se mai simte cu cârma în mână, fostul comandant a vorbit şi despre vapoare: „Am auzit că tehnologia este ca în Star Trek la bordul vasului Deepwater Champion”, cel care face prospecţii în Marea Neagră. 

Dar ca să nu vorbească doar singur ca televizorul, el a invitat la consultări şi partidele parlamentare. Iar dacă e vorba de consultări, rămâne de văzut ce hibă gravă va depista şi la partidul său şi cum o va trata: chirurgical sau cu frecţie la piciorul de lemn. În ăst timp, românii îşi bagă în buzunarele goale vorbele la fel de goale ale politicienilor. 

Dar nu tot timpul, fiindcă mai sunt şi vorbe pline de miez. Traian al III-lea, ministrul Igaş, a pornit impetuos, ca un adevărat şef de la Interne, şi a intrat prin alunecare la limba română două zile la rând. Din înaltul funcţiei sale, Igaş s-a dat, vineri, pe tobogan, cu un mesaj pentru popor: „Cetăţenii să nu încerce în această perioadă sau să nu plece la drum dacă nu este IMPETUOS necesar”. Pentru că mai avea ceva important de spus, ministrul a revenit sâmbătă cu precizări: „Nici o localitate nu este VĂDITĂ de energie electrică”.

Cu neuronii vădit curentaţi căutăm refugiu în altă parte. Plină de cuvinte (pe 33 de pagini) a fost şi motivarea CCR la decizia sa prin care declară neconstituţională comasarea alegerilor locale şi parlamentare, comasare pe care o decisese anterior premierul Emil Boc&Co. Nu ne mai răcim şi noi gura, ci îi dăm ca temă de casă profesorului de Drept constituţional Emil Boc câteva fragmente din motivarea Curţii: „Dreptul la alegeri libere impune respectarea unor exigenţe, între care şi aceea a stabilităţii normelor juridice în domeniul electoral. Într-un plan mai larg, stabilitatea acestor norme constituie o expresie a principiului securităţii juridice, instituit, implicit, de art.1 alin.(5) din Constituţie, principiu care exprimă, în esenţă, faptul că cetăţenii trebuie protejaţi contra unui pericol care vine chiar din partea dreptului. (…) Prin organizarea concomitentă a alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat şi a celor pentru autorităţile administraţiei publice locale cetăţenii vor avea de realizat o sarcină mult mai complexă - exprimarea opţiunii pe 6 buletine de vot, ceea ce va presupune creşterea exponenţială a timpului necesar votării pentru fiecare cetăţean, luând în calcul în acest sens distribuirea buletinelor, timpul de vot în cabine, introducerea buletinelor de vot în cele 3 urne.

Complexitatea operaţiunilor de vot poate avea ca efect excluderea de la vot a alegătorilor care, independent de voinţa lor, nu vor reuşi să voteze în perioada de timp afectată exercitării votului, până la închiderea urnelor. 

Acestea sunt şi raţiunile practice care fundamentează o altă regulă prevăzută de Codul bunelor practice în materie electorală, şi anume aceea ca procedura de votare să rămână cât mai simplă. (…) Există situaţii în care un candidat care nu a câştigat un mandat de ales local (primar sau preşedinte de consiliu judeţean), să-şi exprime dorinţa de a participa la alegerile naţionale pentru un mandat de parlamentar (deputat sau senator), lucru perfect posibil, dar numai în cazul unor alegeri care se desfăşoară la date diferite. (…) Cauza prelungirii mandatelor nu se încadrează în nici una dintre situaţiile menţionate de Legea nr.215/2001, cauze care justifică, potrivit Constituţiei, prelungirea mandatelor aleşilor, încălcând, prin urmare, principiul periodicităţii alegerilor şi dispoziţiile art.1 alin.(5) din Constituţie, care consacră obligaţia respectării Constituţiei, supremaţiei sale şi a legilor”.

Marius Avram

Foto: Arhiva