Budureasa este "mina de aur" a Bihorului

Exploatarea zăcământului de calcar cu brucit din comuna bihoreană Budureasa evaluat la mai multe miliarde de euro ar putea schimba topul celor mai bogaţi români. "Mina de aur" a Bihorului ar fi deţinută de către controversatul om de afaceri Sorin Ovidiu Vântu şi a fost preluată recent de fostul om politic Cosmin Guşă.

Comuna Budureasa este situată în Depresiunea Beiuş, fiind mărginită în sud-est, est şi nord-est de Munţii Bihor şi Munţii Vlădeasa, în sud-vest şi vest de Munţii Codru Moma, iar în nord-vest şi nord de restul Depresiunii Beiuş. Comuna se învecinează în partea de nord-vest cu comuna Curăţele, în sud-est cu comuna Drăgăneşti. Zăcământul de brucit din Budureasa este unicul de acest fel din România şi unul dintre cele mai mari din Europa. Presa de specialitate susţine că acest tip de calcar poate sa fie folosit în mai multe domenii. "Calcarul cu brucit se foloseşte la fabricarea cimentului refractar, a mortarelor, a ceramicii, a cărămizilor, a plăcilor sau ca fondant în fabricarea fontei. Poate fi folosit ca adaos în producerea gresiei, faianţei, portelanurilor sau sticlelor de ambalaj. Din brucit se scoate oxid de magneziu utilizat în industria chimică, farmaceutică, metalurgică, în industria hârtiei, a materialelor refractare, chiar şi în agricultură sau pentru epurarea apelor uzate. Deschiderea minei va crea numeroase locuri de muncă în zonă şi va contribui cu sume substanţiale la bugetul comunei", se arată pe site-ul www.ecomunitate.ro

Scurt istoric al comorii

Prospecţiunile pentru descoperirea zăcământului de calcar cu brucit au început în 1977. Cercetările de la acea vreme vizau descoperirea unui zăcământ de uraniu, însă, în locul minereului radioactiv, geologii au dat peste calcar cu brucit. Evaluările specialiştilor au indicat că în perimetrul Budureasa - Valea Mare s-ar afla cel mai mare zăcământ din Europa. Din 1978 până în 1989, volumul de lucrări la Budureasa - Valea Mare a fost imens. S-au făcut 15 kilometri de galerii, puţuri de cercetare, şanturi, foraje. Odată cu Revoluţia din 1989, lucrările aproape finalizate de la Budureasa s-au oprit. Din 1989, până în 2003, mina a intrat într-o fază de conservare, existând chiar propunerea de a fi închisă.

Afacere marca Vântu-Guşă

Potrivit presei locale (www.ebihoreanul.ro) zăcământul conţine circa 20 de milioane de tone de calcar cu brucit, cu o valoare estimată la câteva miliarde de euro şi este concesionat firmei Geoasset. Firma a fost preluată de Petromservice, societate controlată de Sorin Ovidiu Vântu prin offshore-ul cipriot Elbahold Ltd, pentru 2,5 milioane euro. În 2011, pe 7 noiembrie, cu doar câteva ore înainte ca Vântu să fie arestat, Elbahold a fost preluată cu acte în regulă de Cozmin Guşă. În doar patru ani, Geoasset a investit la Budureasa peste 3,5 milioane de euro. Firma a concesionat de la Primărie şi asocierile urbariale din comună, adică nu mai puţin de 150 de hectare de teren. Localitatea încasează din concesiune 1,9 milioane de lei pe an, fapt care a dublat bugetul comunei. "Aşa am reparat biserica şi şcoala, şi am făcut căminul cultural", spune primarul Radu Olea. Primăria mai încasează bani şi de pe urma locurilor de muncă nou create. "Firma are acum vreo 15 angajaţi, dar sperăm ca anul viitor să înceapă construcţia fabricii şi numărul lor să crească", zice primarul. Până în prezent, compania minieră şi-a amenajat organizarea de şantier la intrarea în comună şi a construit un drum ocolitor de 7,3 kilometri, ca să nu treacă prin mijlocul localităţii camioanele cu minereu. Compania ţine cursuri de specializare cu viitorii angajaţi, în baza unui proiect european de 500.000 euro. "Cursurile vor continua şi anul viitor, iar în final cam 250 de localnici din Budureasa şi Beiuş vor fi instruiţi în meserii care trebuie la mină: mecanici utilaje, lucrători minieri, laboranţi şi altele", zice primarul. Deşi colaborează cu Geoasset de mai bine de patru ani, Olea nu are nici cea mai mică idee cine ar deţine compania. "Vântu sau Guşă nu apar pe niciun document. Cu domnul Mărăcineanu am discutat de la bun început. El se ocupă de proiect şi el apare în toate actele", spune primarul.
Potrivit www.ebihoreanul.ro Gelu Mărăcineanu ar fi omul lui Sorin Ovidiu Vântu. "Şef de proiect de la bun început, el a perfectat actele cu Primăria, a negociat cu ţăranii concesionarea terenurilor şi a convins comunitatea că mina e nepoluantă. Apoi, din februarie până în octombrie 2009, a deţinut, graţie prieteniei dovedite dintre preşedintele PSD Mircea Geoană şi Vântu, funcţia de preşedinte al Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale. Exact unde firma avea interese. Reîntos la Geoasset, acesta susţine însă că nu-şi cunoaşte patronii. "Sunt un salariat ca oricare altul. Acţionariatul firmei nu mă interesează", a declarat acesta pentru www.ebihoreanul.ro.

Daniel Meze