Cele mai faimoase bordeluri din trecutul Clujului

Prostitutia a fost o afacere infloritoare in Cluj inca de acum 400 de ani. Citynews.ro va prezinta istoria locurilor unde barbatii isi satisfaceau cele mai ascunse fantezii, incepand cu secolul XVI si pana in 1949, cand „felinarele rosii” au fost interzise.

In 1922, la Cluj existau 200 de prostituate inregistrate si peste 80 de bordeluri, perioada interbelica fiind una prielnica pentru asa-numitele curtezane. Orasul nu a dus lipsa de femei usoare nici cu multi ani inainte: la inceputul secolului XX, ghidurile Clujului mentionau existenta unui numar de sase bordeluri respectabile ce puteau fi frecventate. “Bordelul era considerat un refugiu firesc al barbatilor aflati in tranzit prin Cluj sau al celor incalziti de bautura. O relatie extraconjugala a unui barbat casatorit reprezenta un motiv de divort, insa frecventarea bordelurilor era social acceptata, fiind mai usor tolerata de familie si nu reprezenta aproape niciodata un motiv principal de divort”, a declarat istoricul Tudor Salagean, de Muzeul National de Istorie al Transilvaniei.

Cei care frecventau cel mai des bordelurile erau studentii, militarii, cei care erau in trecere prin Cluj, comerciantii, negustorii, oamenii de afaceri si diferiti cheflii. Nu lipseau nici oamenii importanti, precum cei implicati in viata politica a orasului. Bordelurile erau considerate chiar atractii “turistice”, fiind frecventate, se pare, chiar de personalitati politice de prim rang aflate in trecere prin oras.

Bordelurile de lux erau situate pe strada I. M. Klein

Prima mentiune a unui bordel clujean dateaza de mai bine de 400 de ani. “In ceva disputa intre doi cetateni din Cluj, unul l-ar fi acuzat pe celalalt ca are un bordel. Nu era practic indicatia ca acolo exista un bordel, ci era un fel de injuratura, insa se presupune ca erau bordeluri in Cluj si in aceea perioada”, a spus Salagean.

Initial, bordelurile erau situate in afara zidurilor cetatii, in cartierele marginase, dar in timp au aparut si bordeluri “intra muros”, mai ales in zona Turnului Pompierilor. Pe strada Cotita se aflau cele mai multe bordeluri medii din punctul de vedere al pretului, iar cele de lux erau situate pe strada I. M. Klein. Din cate se pare, existau trei bordeluri, iar unul dintre ele chiar in casa unde functioneaza acum cafeneaua Bulgakov.

“Cele mai luxoase erau frecventate si de VIP-uri politice ale epocii. Mai ales in perioada interbelica mersul la femei era un sport, dar pe de alta parte era si o necesitate deoarece legislatia era foarte stricta cand vine vorba de relatii intre barbati si femei si era si altfel constituita societatea. De exemplu, fetele nemaritate mergeau la petreceri insotite de mame sau de matusi si era o declasare sociala daca mergeai singura la o petrecere. Pe vremea lui Carol al II-lea, daca mergeai cu o fata la plimbare prin padure si fata aducea doi martori care au vazut, erai obligat sa o iei de nevasta”, a povestit istoricul.

Casele de toleranta, o afacere ca oricare alta

In secolul al XVIII-lea existau Case de Intalniri, un fel de bordeluri de lux ce erau administrate chiar de familii nobile, una dintre ele fiind chiar Rhedey. In acea perioada erau considerate afaceri ca oricare altele, precum o moara sau o manufactura.
In a doua jumatate a secolului al XIX-lea, numarul bordelurilor a inceput sa creasca, iar “in perioada interbelica este o statistica facuta de Dominic Stanca si Aurel Voina, aparuta la Cluj in 1922, si din datele pe care le dau ei existau in Cluj circa 80 de bordeluri si peste 200 de prostituate care lucrau in case de toleranta, numar ce nu le cuprinde pe cele care lucrau independent sau pe semiprostituate”, a afirmat Salagean.

In timp, bordeluri au mai aparut si in zona Turnului Croitorilor, de-a lungul Canalului Morii, pe strada Tipografiei, pe strada Dragalina si pe Cetatuie. Ca medie de varsta, femeile usoare aveau intre 18 si 30 de ani, cele peste 40 de ani fiind tot mai putine. Cele care dupa aceasta varsta nu reuseau sa se angajeze sau sa isi gaseasca un sot ajungeau destul de rau deoarece nu prea aveau scoala.

Cele mai ieftine prostituate stateau pe Cetatuie

“Pe Cetatuie, in secolul al XVII-lea s-a infiintat o cazarma. In jurul ei, la baza dealului, sigur ca s-au asezat cateva case de femei care practicau prostitutia. Cu siguranta, erau si case de carausi care faceau diverse servicii garnizoanei. In mod obisnuit, cand este o cazarma militara, apar si astfel de case”, a explicat Tudor Salagean. Dupa o perioada, cazarma militara s-a transformat in depozit, iar casele au inceput sa se extinda si pe deal. Acestea erau saracacioase, iar cele mai  multe prostituate de aici erau de etnie roma si foarte accesibile ca pret.

“Imi povesteau batranii, cei care erau ucenici pe acea vreme, din familii de tarani care nu aveau bani aproape deloc, ca alternativa la un film erau prostituatele de pe Cetatuie. Practic, costa cat un bilet la cinema prestatia respectiva”, a adaugat Salagean. In momentul in care s-a sistematizat Cetatuia, acolo se afla un cartier de bordeie mici, care au fost demolate pentru amenajarea caii de acces si apoi a hotelului.

Cele mai multe curtezane din Cluj erau unguroaice

Cele mai multe prostituate din bordelurile din oras, conform datelor statistice, erau maghiare. Acest fapt era si una dintre atractiile turistice ale urbei. “Cei care veneau prin Cluj din vechiul regat mergeau la bordel la unguroaice. In perioada respectiva, populatia Clujului era majoritar maghiara, dar s-ar putea sa fie si motive sociale. In general, in perioada interbelica muncitorii de la institutiile de stat erau majoritari romani tocmai pentru incurajarea lor. E posibil sa fi existat un fel de preferinta a patronilor de bordeluri, deoarece marea majoritate a privatilor maghiari avea tendinta de a angaja numai fete unguroaice”, a spus Tudor Salagean.

Isi cautau clientii la scoala si se expuneau in centru

Bordelurile erau tolerate, dar scandalurile cu prostituate si reclamatiile la Politie erau la ordinea zilei. “Scandaluri erau mai toata ziua deoarece erau cazuri de prostituate care mergeau in preajma scolilor  si a liceelor in timpul zilei si incercau sa recruteze clienti. Dupa legea de atunci, varsta de la care puteai practica prostitutia era de 17 ani, dar si elevii de liceu mergeau la fete”, a explicat Salagean.

In general erau plangeri ca fetele, care erau mari consumatoare de alcool, erau foarte vesele si faceau tot felul de glumite cu trecatorii. Din aceasta cauza familiile si cetatenii faceau reclamatii ca nu pot sa isi scoata copiii la plimbare in zonele respective. Plangerile mai apareau si cand curtezanele isi agatau clientii in centru. “Seara era in regula fiindca exista o cutuma ce date din Evul Mediu, conform careia femeile cinstite nu mai ieseau din casa dupa lasarea serii”, a mai spus istoricul. O dama de companie mai celebra era o nobila poloneza sau rusoaica, refugiata din Rusia Sovietica si care era cunoscuta prin frumusetea ei. Aceasta avea ca amanti mai multe persoane importante.

Ionel Bratianu avea o prostituata favorita pe I. M. Klein

Bordelurile aveau felinar rosu aprins seara, fetele ieseau intotdeauna seara in fata la agatat, in cazul bordelurilor cu pret mediu, dar niciodata in cazul celor de lux. Locatarele acestora din urma isi asteptau clientii in interior. Acolo existau si sali de mese sau un restaurant destul de select. “Pe la bordelurile de lux era vazut si Ionel Bratianu, prim-ministrul Romaniei, care chiar avea o prostituata favorita in bordelurile de pe strada I. M. Klein”, spus Salagean.  Daca initial casele de toleranta erau cunoscute dupa felinarele rosii, in secolul al XVII-lea prostituatele purtau papuci rosii.

La interior, bordelurile de lux le asigurau clientilor si un spatiu de servire a mesei si de distractie, unde se dansa, iar fetele se expuneau, iar la etaj existau mai multe camere. Acesta nu era, insa, si cazul celor cu pret mediu, unde partea de distractie de dinainte de prestatia sexuala nu exista.

Prima piedica impotriva bordelurilor apare in 1930

Pana la inceputul anilor ’30, bordelurile au functionat fara nicio piedica, fara nicio prejudecata din partea autoritatilor sau a cetatenilor. Prostituatele au  fost nevoite, insa, in perioada interbelica, sa plateasca 10% impozit. “In 1930 s-a promulgat o lege sanitara care interzicea bordelurile, insa practic ele nu s-au desfiintat deoarece era incriminata numai activitatea de patron de bordel, prostitutia ca atare nu era, asa ca fetele au continuat sa isi desfasoare activitatea independent. Doar ca trebuiau sa se inregistreze separat si sa solicite examinari medicale si sa plateasca impozitul aferent”, a mai spus Salagean. Casele de toleranta au revenit in forta in perioada razboiului si au functionat apoi pana pe 21 decembrie 1949.

Bordelurile se inchid in 1949. Prostituatele, trimise in fabrici

In 1949, de ziua lui Stalin, 21 decembrie, au fost desfiintate bordelurile, activitatea fiind considerata una imorala. Prostituatele au fost trimise la munca in fabrici de textile. “A avut loc o adevarata desfasurare de forte, la care a luat parte si Armata si Securitatea, iar prostituatele au fost urcate in camioane si duse in tabere de munca pentru «recalificare», iar mai apoi in fabrici de textile. Se stie ca in perioada interbelica in fabricile de textile se practica o forma de prostitutie ilegala, salariile erau mici si textilistele erau cunoscute ca fiind mai accesibile”, a povestit Salagean.

Se pare ca dupa acea data au functionat mai multe bordeluri clandestine, in special in apropierea restaurantelor. “Se vorbea de o tutungerie in centrul Clujului, a carei vanzatoare avea si un carnet cu fotografii cu fete. Barbatii isi puteau alege din ele, dar acestea nu mai pot fi numite bordeluri. Oricum, prostitutia a ramas”, a aratat Salagean. Multe dintre centrele industriale textile au aparut in acest fel in perioada respectiva. Orase precum Cisnadie sau Buhusi erau faimoase pentru ca 90% din populatie era de sex feminin si se facea o forma de turism sexual in acele zone.

Barbatii la bordel, femeile cu amanti intretinuti

In timp ce barbatii se delectau cu femeile usoare de la bordeluri, nevestele aveau amanti profesionisti si intretinuti. Acestia nu erau neaparat mai tineri, dar la Cluj fenomenul era restrans deoarece societatea burgheza clujeana era destul de severa.

Prostituatele din Cluj aveau “doar” gonoree

Un specific al Clujului cand vine vorba de prostituate era curatenia. Se pare ca acestea erau destul de sanatoase. Patru din cinci aveau gonoree, insa numai una din 15 suferea de sifilis, acesta fiind un procent foarte bun in aceea perioada. “Asistenta sanitara functiona destul de bine in comparatie cu Vechiul Regat, unde erau multe plangeri ca medicii care le examinau pe fete le infectau deoarece nu-si dezinfectau instrumentele”, a povestit Tudor Salagean.

Alexandra Groza