Turism negru în ţara lui Dracula

Procesiunea de ardere a unei vrăjitoare pe rug, lupte de cavaleri între ziduri de cetate medievală, atelierul singurului artist din lume care pictează pe pânză de păianjen şi o cină cu vampiri. Acestea sunt motivele pentru care sute de turişti vin anual în România, pentru a descoperi o Transilvanie mai puţin promovată de agenţiile clasice de turism. 

Turdeanul Alin Todea a înţeles destul de repede că pentru a atrage turişti străini trebuie să profiţi de interesul pentru misterul şi legendele care au făcut ţara din Carpaţi celebră. Când şi-a înfiinţat el agenţia de turism Transylvania Live, în 1995, nu erau prea mulţi care să facă asta. Acum ofertă s-a îmbogăţit, luptă ducându-se pe ineditul atracţiilor şi autenticitatea trăirilor oferite turiştilor.

La începutul lunii noiembrie, Alin Todea a invitat Mesagerul de Cluj într-unul din cele mai populare tururi ale agenţiei sale, dezvăluind reporterilor o parte din destinaţiile “negre” cu care-şi atrage clienţii – locuri în care s-au petrecut, fie în realitate, fie în legendele impregnate în conştiinţa colectivă, evenimente tragice sau lugubre. România, spune tânărul, are un potenţial imens de atragere a turiştilor pe această nişă, care este ignorată de marii operatori. 

Dracula versus Vlad Ţepeş

Turiştii sunt preluaţi direct de la Aeroportul din Bucureşti, Cluj-Napoca sau Sibiu, unde li se dezvăluie primele detalii ale sejurului “negru” de care urmează să aibă parte. Una dintre cele mai populare tururi este Dracula Tour, în care străinii pot gusta din viaţa mistică a Transilvaniei medievale. “Foarte mulţi turişti străini au venit, sub influenţa românului lui Bram Stoker, să-l vadă pe Dracula în Transilvania, dar aici, în loc de un tur Dracula au primit un tur Vlad Ţepeş. Mulţi au plecat dezamăgiţi. Asta e o mare pierdere pentru turismul românesc. Dracula e foarte popular şi ar trebui să profităm de acest lucru”, spune Alin Todea. 

Turiştii iau urma lui Dracula de la Satu-Mare unde au parte de o cină şi o degustare de vin, la fel cum făcea şi sângerosul prinţ român când îşi primea invitaţii. Fiecare străin primeşte un talisman norocos, care să-l apere de-a lungul călătoriei. “Dracula este cârligul perfect pentru a atrage aici turişti, ca să le poţi arăta ce avem – munţii, peisajul, ţăranii, tradiţiile. E simplu, odată ce l-ai atras aici. Fără turismul Dracula suntem în egală competiţie cu celelalte ţări. Trebuie să profităm de acest lucru. Sunt companii străine care au înţeles acest lucru şi organizează aici astfel de tururi”, explică Todea.

Tocmai din acest motiv în cea de-a doua zi turiştii vizitează Cimitirul Vesel de la Săpânţa şi Muzeul Satului de la Sighetul Marmaţiei, pentru ca după amiază să şi-o petreacă într-o casă ţărănească unde au ocazia să încerce portul popular maramureşean, să se plimbe cu căruţa la lumina torţelor şi să asculte poveşti cu fantome. 

Ritual de ucidere a zombilor

Darko este din Serbia şi a venit cu nişte prieteni în turul Dracula. Se declară pasionat de aventura descoperirii locurilor noi. “În Maramureş, ne-a plăcut enorm, mai ales femeile care purtau costumele tradiţionale. E un loc extrem de plăcut. Nu ştiam multe despre România înainte să vin aici. Mă gândeam că este o zonă foarte muntoasă, dar mi-am dat seama că este complet greşit. Sunt mai puţine păduri decât mă aşteptam”, mărturiseşte el. În cea de-a treia zi turiştii învaţă să facă un ţăruş pentru uciderea vampirilor chiar de la un meşter tâmplar din Săcel, iar înainte să-l întâlnească pe Contele Dracula al Transilvaniei, au şansa să mănânce acelaşi meniu ca Jonathan Harker, protagonsitul celebrului roman al lui Bram Stoker. 

În cea de-a patra zi grupul vizitează, la Cluj, Biserica Sf. Mihail din Piaţa Unirii şi Salina din Turda. De acolo merg la un restaurant unde, după o cină “vampirească”, se pregătesc să participe la ritualul de ucidere a unei creaturi mistice. “În mitologia românească nu există termenul vampir, doar moroi sau strigoi. Aşa că noi le oferim turiştilor un ritual de omorâre a strigoiului. Am studiat ce s-a întâmplat în mitologie, am descoperit descântecele care erau citite atunci când se scotea mortul şi am replicat acest eveniment, implicându-l pe turist. Îi dăm un batic, o lumânare în mână, busuioc, îl învăţăm să descânte”, explică Todea.

Dracul din Sighişoara

În ziua a cincea, turul ajunge în punctul culminant. Turiştii ajung la Mediaş, unde vizitează o expoziţie unică în lume, a maestrului Emil Mureşan, care foloseşte pânză de păianjen pentru a crea opere de artă. “Este o idee unică ce merită să fie inclusă în Cartea Recordurilor. Domnul Mureşan este un geniu în domeniul artei. Este una dintre cele mai frumoase experienţe ale turului”, spun Septimiu şi Cristina din Olanda. După o oră în compania “păianjenilor”, turiştii pleacă la Sighişoara unde sunt invitaţi la masă în casa în care s-a născut Vlad Dracul. Tot aici au parte şi de o petrecere de Halloween şi participă la un spectacol de luptă al cavalerilor medievali, dar şi la un proces de condamnare a unei “vrăjitoare” chiar la miezul nopţii. 

Americanii Vanessa şi Jeff, care militari fiind sunt detaşaţi momentan în Germania, la Frankfurt, au venit pentru prima dată în Transilvania, unde au ţinut neapărat să-şi petreacă Halloween-ul: “Ne-am căsătorit chiar de Halloween şi avem o pasiune pentru versiunea americană a acestei sărbători. Călătorim foarte mult vizitând astfel de atracţii. În Germania am fost la Bern Frankenstein, pentru a vizita Muzeul Frankenstein, iar anul acesta am ales să facem turul Dracula pentru a vedea măcar puţin din frumuseţea celor scrise în cartea lui Bram Stoker”, spun ei, recunoscând că cele mai multe lucruri despre Transilvania le-au aflat bâjbâind pe internet. 

Pretext pentru descoperire

“Am avut astfel şansa să vedem frumuseţea acestei ţări, arhitectura ei şi să întâlnim oameni fantastici. Cu siguranţă vom recomanda şi altor persoane să vină să simtă ce înseamnă viaţa aici, unde poţi vedea lucruri pe care trăind într-o lume foarte modernă nu le mai vezi, cum ar fi o căruţă cu cal”, povesteşte Jeff, convins că este esenţial pentru turismul românesc să atragă străinii cu poveşti arhicunoscute de genul Dracula, pentru ca aceştia să descopere mai apoi şi alte frumuseţi ale zonei.

“Decorul pe care l-am întâlnit aici este cu adevărat unic. Nu cred că Transilvania înseamnă doar contele Dracula. Trebuie doar să fie mult mai bine promovată. Ghidul nostru ne-a spus că prinţul Charles are proprietăţi aici, iar acest lucru este foarte interesant pentru turişti. Cred că există mult mai mult de oferit, în afară de Dracula, îl completează Vanessa.

După o petrecere care durează toată noaptea, întreruptă doar de diverse scenete şi mici spectacole menite să facă experienţa şi mai colorată, turiştii învaţă, în ziua următoare, despre tradiţia de “Luminaţie” chiar în Braşov. Aici vizitează şi Biserica Neagră şi află despre luptele lui Vlad Ţepeş cu saxonii. Turul continuă la faimosul Castel Peleş, unde fantoma Reginei Maria e trădată de mirosul puternic de violete care-i învăluie uneori. În aceeaşi zi străinii au ocazia să vadă şi Castelul Bran, dar şi să păşească pe Podul Mincinoşilor din Sibiu. 

Castelul Huniazilor

“Încă din copilărie am visat să vizitez Transilvania. Eram obsedată de vampiri şi de aceste lucruri istorice. Am văzut şi filme care descriau Transilvania. De origine sunt din Australia şi m-am mutat în Copenhaga în urmă cu o jumătate de an şi m-am decis să vin în România. Am găsit această agenţie care îmi oferă o altă perspectivă a Transilvaniei”, mărturiseşte Marină, o tânără care a venit tocmai din Danemarca pentru acest tur.

Ea s-a declarat fermecată de castelul Peleş: “Este minunat, mai ales pentru că e în mijlocul munţilor. Iar acum, toamna, culorile îl fac mult mai frumos. În plus, arhitectura interioară şi detaliile sunt de nedescris. Nici nu îmi pot imagina cum au fost realizate”. Marina spune că a descoperit în Transilvania foarte multe lucruri noi, despre care n-avea cum să citească pe Internet: “Transilvania mi-a depăşit toate aşteptările, este fabuloasă. Aş recomanda-o şi altor persoane pentru că eu, cel puţin, m-am îndrăgostit de această zonă. Mi-aş dori să locuiesc câţiva ani aici”, a exclamat ea. 

În cea de-a opta zi, grupul de turişti ajunge din Sibiu la Hunedoara, unde vizitează cel mai mare castel gotic din România, Castelul Huniazilor sau Corvineştilor, locul unde şi-a petrecut copilăria Vlad Ţepeş, pentru ca ultima noapte în Transilvania să şi-o petreacă la Arad.  

Ce ne lipseşte

“România este o ţară în care mi-am dorit de mult timp să vin. Misticismul şi miturile din jurul lui Dracula şi Vlad Ţepeş m-au motivat. Este o piaţă întreagă de care România ar putea profita din plin. Este un loc extrem de plăcut în care să călătoreşti, mai ales  toamna”, spune Diana Anderson, care a venit tocmai din Australia, împreună cu fiica ei. Ea spune că România ar putea fi promovată mai bine, deşi tot ea se gândeşte că poate asaltată de turişti ţara şi-ar pierde farmecul. “Ceea ce facem noi este deocamdată un turism de nişă, iar o ţară nu se va îmbogăţi niciodată din acest tip de turism, care atrage doar câteva sute de turişti anual”, confirmă şi Alin Todea.

El este însă convins că această nişă ar putea deveni mainstream, dacă statul ar avea curajul să investească în Dracula. “Nimeni cu decizie politică nu îşi asumă un risc, toată lumea de la noi zice că România nu are nicio legătură cu Dracula”, ridică el din umeri. Elena este din Colorado şi spune că americanii au anumite rezerve în a călători în foste ţări comuniste.

“În America se ştiu foarte puţine despre România. Majoritatea oamenilor cărora le-am spus că venim aici ne-au privit ciudat. Credeau că nu ştim ce facem, se mirau foarte tare. Am fost foarte intrigaţi de România. Călătorim cu trenul şi autobuzul. Am făcut o documentare minuţioasă înainte de a veni, dar majoritatea lucrurilor pe care le găseam pe Internet aveau legătură cu comunismul”, spune tânăra, precizând că acum ar vrea să se întoarcă, şi, mai mult, să publice în State ceva despre experienţa pe care au trăit-o aici, ca să nu le mai fie teamă americanilor să ne viziteze. 

Singura concurenţă

Dacă românii se feresc de promovarea unor puncte interesante şi sensibile din istoria ţării, precum asocierea cu Dracula, Revoluţia sau închisorile comuniste, agenţiile străine de turism profită din plin de acest lucru. “Sunt companii străine care organizează aici multe astfel de tururi. Noi suntem singurii din România care le facem concurenţă şi ne străduim să avem ghizi foarte buni, care să se aproprie de turişti şi locaţii care să-i entuziasmeze. Am un turist care nu mănâncă porc şi a trebuit din mers să schimb toate comenzile special pentru el. Biletul de avion pe care l-a plătit să ajungă aici a fost mai scump decât turul şi lucrul acesta trebuie respectat”, spune Alin Todea, managerul agenţiei turdene Transylvania Live, una dintre puţinele agenţii din România membre în American Society for Travel Agents.

De la Dracula lui Bram Stoker la Vlad Ţepeş

Publicat în 1897, romanul “Dracula” al autorului irlandez Bram Stoker a contribuit foarte mult la popularizarea Transilvaniei în toate colţurile lumii. Romanul spune povestea contelui-vampir Dracula care încearcă să se mute din Transilvania în Marea Britanie. Povestea este centrată în jurul lui Jonathan Harker, un proaspăt avocat englez, care face o călătorie până la castelul din Munţii Carpaţi ca să îl ajute pe conte într-o tranzacţie imobiliară. Ajuns în Transilvania, avocatul devine prizonier în castel şi vede adevărata faţă a contelui: un vampir. Romanul este scris în formă epistolară, ca o serie de scrisori şi de însemnări de jurnal.

Personajul contelui a fost inspirat din personajul istoric Vlad Ţepeş, dar specialiştii susţin că autorul românului nu ştia foarte multe despre domnitor. Cunoscut pentru sadismul cu care făcea dreptate – obişnuia să-şi tragă în ţeapă duşmanii – Vlad Ţepeş a fost fiul voievodului Vlad al II-lea Dracul şi nicidecum un vampir. Este însă foarte posibil că setea lui de sânge să-l fi inspirat pe scriitor, atunci când l-a făcut vampir.

Sighişoara de legendă

Sighişoara a devenit cunoscută mai ales datorită cetăţii medievale a cărei construcţie a fost inclusă încă din 1999 în patrimoniul UNESCO. Faima cetăţii construită începând cu 1350 este amplificată de faptul că se crede că aici s-a născut celebrul Vlad Ţepeş în anul 1431. Tatăl acestuia, Vlad al II-lea Dracul, a petrecut la Sighişoara patru ani, până în 1435, aşteptând momentul prielnic pentru a ocupa tronul Ţării Româneşti. Sighişoara este una dintre principalele atracţii turistice din Transilvania, cetatea medievală fiind bine conservată şi restaurată. În fiecare vară are loc aici un festival medieval, prilej cu care străzile pavate cu piatră cubică sunt invadate de cavaleri şi domniţe care reînvie atmosfera medievală, organizând turniruri şi servind turiştii cu vin.

Bran, castelul unui vampir

Construcţia castelului Bran a început în secolul al XIII-lea şi a durat mai bine de o sută de ani. Iniţial era o cetate cu scop militar, fiind unul dintre punctele strategice în mai multe lupte. În 1407 principele Sigismund de Luxemburg îi acordă lui Mircea cel Bătrân stăpânirea asupra castelului, dar 20 de ani mai târziu a revenit coroanei Ungariei, care îl fortifică. Astăzi castelul aparţine Casei Regale a României, după ce în 1920 a fost donat în semn de recunoştinţă Reginei Maria de către Consiliul Orăşenesc Braşov. Deşi în legendă se spune că Branul este casa contelui Dracula, în realitate Vlad Ţepeş nu a locuit niciodată acolo. În ultimii ani Branul a devenit un punct de atracţie major, mai ales după ce prinţul Charles a cumpărat mai multe proprietăţi în zonă.

Picturi unice în lume

Una dintre principalele atracţii ale Turului Dracula, dar şi a oraşului Mediaş, este galeria artistului Emil Mureşan. Aici, turiştii au parte de o experienţă unică: pot vedea picturi care înfăţişează oameni şi animale create în întregime din bucăţi de pânză de păianjen. Aflat de 60 de ani în slujba cetăţii Mediaşului, artistul este singurul din lume care realizează astfel de opere de artă. “Ce lucrări minunate de artă! Ce talent rar! Am avut ocazia să văd o expoziţie cum nu am mai întâlnit”, mărturisesc Ruth şi Eric Michelan din Chicago în cartea de oaspeţi a galeriei. 

Tudor Răvoiu 

Elza Almasi