Nobletea premiilor Nobel

In fiecare an, incepand cu 1901, Premiul Nobel a fost decernat pentru realizarile deosebite obtinute in fizica, chimie, fiziologie sau medicina, literatura si pentru actiunile intreprinse in vederea mentinerii pacii. In cei 110 ani de la prima decernare, patru personalitati de origine romana au fost distinse cu premiul Nobel.

Trei femei au castigat anul acesta premiul Nobel pentru Pace, o reusita care confirma vointa sexului frumos de a face parte dintr-o societate democratica in care sa nu se mai simta excluse. 

110 ani de Nobel

In anul 1968, Sveriges Riksbank a instituit Premiul Sveriges Riksbank in Stiinte Economice, in Amintirea lui Alfred Nobel, fondatorul Premiului Nobel. Fiecare premiu consta dintr-o medalie, o diploma si un premiu in bani in valoare de zece milioane de coroane suedeze, echivalentul a aproximativ 1, 4 milioane de dolari. Premiile sunt decernate de Academia Regala de Stiinta din Suedia , Institutul Carolina din Stockholm , Academia Suedeza si de un Comitet alcatuit din 5 persoane alese din Parlamentul Norvegiei. Practic, Premiul Nobel se afla in administratia Fundatiei Nobel din Stockholm, Suedia.

Pacifistul inventator al dinamitei

Alfred Nobel (1833-1896) s-a nascut in Stockholm, Suedia, provenind dintr-o familie care l-a avut ca descendent pe Olof Rudbeck, un cunoscut geniu al tehnicii din Suedia secolului al XVII-lea, intr-o era in care Suedia era o mare putere in nordul Europei. Nobel vorbea fluent patru limbi straine si scria poezie si piese de teatru. Suedezul era foarte interesat de subiecte sociale si alte actiuni care implicau mentinerea starii de pace in diferite regiuni ale Globului si opiniile lui erau considerate radicale la acea vreme.

In data de 27 noiembrie 1895, Alfred Nobel si-a semnat ultimul testament la Paris prin care a lasat o mare parte a averii sale institutiei Premiul Nobel. La putin timp dupa moartea sa, cand testamentul a fost deschis si citit, acesta a provocat controverse atat in Suedia cat si la nivel international. Alfred Nobel isi lasase o importanta parte a averii in slujba constituirii unui premiu, a unui fond care sa finanteze mai multe premii onorifice anuale.  

Membrii familiei inventatorului dinamitei s-au opus cu vehementa instituirii Premiului Nobel si la fel au facut si avocatii desemnati de Nobel in testament sa se ocupe de aceasta cerere. Abia cinci ani mai tarziu, in 1901, a fost posibila acordarea primului Premiu Nobel.    

Alfred Nobel nu a urmat cursurile unei scoli insa a beneficiat de lectii private din partea unor tutori. A inceput sa manifeste interes pentru stiintele naturale, in special pentru chimie. In anul 1867, dupa mai multe experimente, Nobel a patentat una dintre cele mai revolutionare inventii ale vremii, explozivul dinamita. In anul urmator, inventatorul a primit un premiu onorific din partea Academiei Regale Suedeze de Stiinta ca “recunoastere a importantelor inventii pe care le-a adus uzului practic al omenirii”.

Experienta a fost cu siguranta o importanta sursa de inspiratie pentru distinctiile pe care urma sa le instituie Nobel, in numele sau, mai tarziu. Ca inventator si om de afaceri, Alfred Nobel era increzator si determinat  in ceea ce facea. Pe plan personal insa, era foarte modest, aproape timid. Era descris ca fiind singuratic si foarte sensibil la boli si nu a cautat niciodata oportunitatea de a-si intemeia o familie. In afacerile pe care le conducea era mizantrop si supraidealist, iubea literatura, scria poezii si detinea o colectie impresionanta de carti. Idealismul sau avea si un aspect politic.

De ce Nobel pentru pace?

Alfred Nobel ii sustinea pe cei care erau impotriva militarismului si a razboiului si, intotdeauna, si-a dorit sa contribuie la solutionarea pe cale pasnica a conflictelor internationale. In acest caz, autoarea austriaca si activista pentru pace Bertha von Suttner a avut o mare influenta asupra lui. Au fost prieteni apropiati si au corespondat timp de foarte multi ani si chiar se spune ca instituirea Premiului Nobel pentru Pace a fost inspirat de ea. Alfred Nobel a trait o mare parte din viata la Paris.

In anul 1891 s-a mutat in San Remo, Italia. Cativa ani mai tarziu a cumparat turnatoriile de fonta si fabricile de armament din Bofors si si-a ridicat o casa in Karlskoga, Suedia, pregatindu-se sa se mute definitv inapoi acasa, desi nu suferea iernile nordice. In data de zece decembrie 1896, Alfred Nobel a murit in casa lui din San Remo, la varsta de 63 de ani.

Laureati Nobel romani

Patru personalitati de origine romana figureaza in palmaresul celor care au primit distinctia Nobel , pana in prezent. Este vorba de romanii Gheorghe Emil Palade (1974), Ioan Moraru (1985), Elie Wiesel (1986) si Herta Muller  (2009). Pe punctul de a fi premiati au mai fost Constantin Paulescu, Lucian Blaga si Stefan Procopiu, insa din motive politice sau din lipsa interesului mediilor academice din Romania de a populariza activitatea acestora, acestia nu au mai ajuns “in fata”.

Ioan Moraru a fost singurul roman care, in momentul decernarii premiului Nobel pentru pace, in  anul 1985, se afla pe teritoriul tarii, fara sa fi emigrat. El si-a impartit premiul cu alti doi participanti, americanul Bernard Lown si rusul Mihail Kuzin, membri ai organizatiei “International Physicians for the Prevention of Nuclear War”, in traducere, “Medicii lumii pentru prevenirea razboiului nuclear”, o organizatie, cu raspandire foarte larga. Gheorghe Emil Palade a fost om de stiinta american de origine romana, laureat al premiului Nobel pentru stiinta si medicina, in anul 1974, fiind cunoscut ca specialist in domeniul biologiei celulare. 

Elie Wiesel s-a nascut ca cetatean roman la Sighetu Marmatiei, in anul 1928, fiind mai tarziu supravietuitor al Holocastului. La 16 mai 1944, a fost transportat in lagarul de exterminare de la Auschwitz-Birkenau si Buchenwald. Wiesel a ajuns scriitor, ziarist, filosof si activist politic, fiind distins cu premiul Nobel pentru pace in anul 1986, si considerat un mesager al omenirii. Herta Muller, scriitoare germana nascuta in Romania, a fost distinsa cu premiul Nobel pentru literatura in anul 2009. 

Selectii si candidati

In fiecare an, Comitetul Nobel trimite invitatii individuale catre mii de membri ai academiilor, profesori universitari, oameni de stiinta din diferite tari, fosti laureati Nobel sau membri ai adunarilor parlamentare, pentru a propune candidati la Premiile Nobel in anul urmator. Aceste nominalizari sunt alese in asa fel incat candidatii sa reprezinte cat mai multe tari si universitati.

Baza de date cu toti cei nominalizati intr-un an nu este facuta publica, persoanele nominalizate la premiul Nobel fiind divulgate abia dupa 50 de ani de cand a avut loc nominalizarea. In cadrul primei intalniri a Comitetului Nobel, dupa termenul limita al depunerii propunerilor, care este 1 februarie, Secretarul Permanent al Comitetului prezinta lista candidatilor pentru anul curent. Comitetul poate adauga pe lista si alte nume.

O lista scurta – care contine de obicei intre cinci si 20 de nominalizati – este inaintata consultantilor permanenti ai Institutului Nobel reprezentati de un grup mic de profesori universitari din Norvegia cu expertiza larga in domenii vaste care in decursul a catorva luni isi pregatesc rapoartele cu privire la eventualii laureati. Anul acesta, Comitetul Norvegian Nobel a primit nominalizari valide pentru 241 de indvizi si organizatii, acesta fiind cel mai mare numar de nominalizari primit vreodata.  

Premiul Nobel in Fiziologie sau Medicina

Premiul Nobel in Fiziologie sau Medicina a fost acordat anul acesta americanului Bruce A. Beutler si francezului Jules A. Hoffman, care au fost recompensati pentru “descoperirea proteinelor receptoare ce recunosc micro-organismele (nocive) si activeaza sistemul imunitar, prima etapa a raspunsului imunitar al organismului”, conform comitetului Nobel. Un alt laureat al acestui premiu a fost canadianul Ralph Steinmann, recompensat pentru lucrarile asupra sistemului imunitar adaptiv.

“Munca lor a deschis noi drumuri pentru dezvoltarea preventiei si pentru terapii impotriva infectiilor, a cancerelor si a maladiilor inflamatorii”, explica juriul. Din pacate, chiar inainte cu trei zile de a-i fi decernat prestigiosul premiu, Ralph Steinmann a incetat din viata din cauza unui cancer la pancreas. Desi regulamentul interzice acordarea premiului cu titlu postum, comitetul Nobel a hotarat, lunea trecuta, ca decizia sa nu fie revocata.

Premiul Nobel in Fizica 

Americanii Saul Perlmutter, Brian P. Schmidt si Adam G. Riess au castigat Premiul Nobel pentru Fizica 2011. Cei trei cercetatori au fost recompensati pentru “descoperirea expansiunii accelerate a Universului prin observatiile efectuate asupra unei supernove indepartate”. Academia a anuntat ca jumatate din premiu ii revine lui Perlmutter, iar cealalta jumatate se va imparti intre Schmidt si Riess. Cei trei laureati urmeaza sa primeasca premiul in cadrul ceremoniei oficiale care va avea loc in Stockholm in data de zece decembrie, cand se comemoreaza moartea fondatorului premiului, Alfred Nobel. 

Premiul Nobel in Chimie 

Premiul Nobel pentru Chimie a fost atribuit cercetatorului israelian Daniel Shechtman, de la Institutul Israelian pentru Tehnologie din Haifa, pentru “descoperirea remarcabilului mozaic de atomi ce formeaza cvasicristalele” (sau cristalele cvasiperiodice), a anuntat miercuri Comitetul Nobel la Stockholm. In dimineata zilei de 8 aprilie 1982, cercetatorul israelian a surprins la microscopul sau electronic o structura atomica ce contrazicea legile naturii, asa cum erau ele intelese pana in acel moment.

Descoperirea sa a fost extrem de controversata. Conform comunicatului Nobel, in perioada imediat urmatoare descoperirii, pe cand savantul incerca sa o legitimeze, a fost chiar dat afara din echipa de studiu in care activa. In cele din urma dovezile clare aduse in sprijinul descoperirii sale au obligat comunitatea stiintifica sa-si revizuiasca conceptiile despre natura intrinseca a materiei.

Premiul Nobel in Literatura 

Premiul Nobel pentru Literatura pe anul 2011 a fost atribuit scriitorului suedez Tomas Tranströmer, “deoarece, prin imaginile sale condensate si translucide, ne-a oferit o perspectiva proaspata asupra realitatii”, se precizeaza in comunicatul comitetului Nobel. In varsta de 80 de ani, suedezul este cel mai cunoscut dintre poetii scandinavi in viata, cu o opera literara in care a explorat in mod frecvent relatia dintre intimitatea oamenilor si lumea care ne inconjoara. Tomas Tranströmer sugereaza in operele sale faptul ca examinarea poetica a naturii permite “plonjarea” in profunzimile identitatii umane si ale dimensiunii spirituale ale acesteia. In 2010, premiul Nobel pentru literatura a fost atribuit scriitorului peruan Mario Vargas Llosa.

Premiul Nobel pentru Pace 

Premiul Nobel pentru Pace a fost impartit anul acesta intre Ellen Johnson Sirleaf, Leymah Gbowee si Tawakkul Karman pentru lupta lor nonviolenta pentru siguranta femeilor si pentru drepturile femeilor de a participa la eforturile de construire a pacii, anunta Comitetul Nobel.

“Nu putem ajunge la democratie si la o pace indelungata in lume, daca femeile nu obtin aceleasi oportunitati ca barbatii, pentru a influenta dezvoltarea in societate”, a fost  mesajul Comitetului Nobel in momentul anuntarii laureatelor 2011. Ellen Johnson Sirleaf este prima femeie presedinte din Africa, Leymah Gbowee a mobilizat si a organizat femeile din diverse etnii si religii, pentru a sfarsi razboiul indelungat din Liberia si pentru a asigura participarea femeilor la alegeri, iar Tawakkul Karman a luptat pentru drepturile femeilor, democratie si pace in Yemen. Anul trecut, Nobelul pentru pace a fost acordat lui Liu Xiaobo, “pentru lunga si pasnica sa lupta pentru drepturi fundamentale in China. Henry Dunant, fondatorul Crucii Rosii a impartit in 1901, impreuna cu Frédéric Passy, un pacifist al acelei vremi, primul Premiu Nobel pentru Pace. 

Cristina Beligar