“Transilvania nu mai exista, nici politic, nici economic”

Victima a represiunii dezlantuite de Securitate dupa revolutia maghiara, profesorul David Gyula vorbeste, la peste cinci decenii de la evenimentele din 1956, despre Transilvania de astazi. In opinia istoricului literar, regiunea nu mai exista din punct de vedere economic si politic, iar un partid regional are putine sanse la “ciolan”.

Reporter: Ce sanse de reusita credeti ca are un partid regional, cum este nou-infiintatul Partid al ardelenilor?

David Gyula: Nu foarte mari. Dupa parerea mea are o mare pondere intrebarea daca partidul respectiv are ce oferi alegatorilor nu in vorbe, ci in bani, in legaturi, in avantaje materialicesti. In momentul de fata partidele acestea mici nu pot sa ajunga in apropierea “ciolanului”, sa zicem asa.


Mai exista promotori ai transilvanismului, sau acesta este, de fapt, o forma de nationalism?

Ideea fundamentala a transilvanismului era acest trecut comun si aceasta legatura comuna, sufleteasca intre romani si maghiari. Cred ca la ora actuala ar fi mai potrivit sa folosim celalalt termen, care s-a folosit si de catre romani in perioada interbelica, acela de “spirit ardelean”.  Daca ne marginim numai la creatie, la esenta literara, spirituala, cred ca este mai potrivit sa vorbim de un spirit ardelenesc, care dupa parerea mea intr-adevar ii deosebeste pe transilvanenii bastinasi. Cred ca, la ora actuala, transilvanenii bastinasi romani sunt in minoritate in Transilvania.


Exista un complex in randul celorlalti romani fata de ardeleni?

Fata de fiecare exista, intr-o anumita masura. Stim bancurile cu olteni, sau cu moldoveni. Si in aceste nuante, vorbe din popor, se arata ca oarecum avem o parere unii despre altii. La fel se intampla si intre unguri. In randul Secuimii, de exemplu, cei din Ciuc au o multime de vorbe fata de cei din Odorhei, sau in Odorhei este raspandita vorba ca cineva a scris pe mormantul sau: “si aici este mai bine decat in Ciuc”.

Acest lucru nu poate sa mearga pana la disensiuni sau conflicte politice, chiar daca vorbim despre un stat national cu mare traditie, cum este, de exemplu, Franta. Si acolo este o deosebire intre provensali si cei din sudul Frantei. Problema intervine atunci cand sunt manipulate aceste opinii.


Cum vedeti Transilvania, economic vorbind, ca si regiune autonoma?

Dupa parerea mea, la ora actuala este regiunea cea mai viabila din punct de vedere economic. Si aici intervine, insa, problema puterii. Daca ne uitam la proprietarii intreprinderilor particulare care s-au creat dupa 1990, majoritatea proprietarilor sunt regateni. In concluzie, Transilvania nu mai exista, nici din punct de vedere politic, nici din punct de vedere economic. Este o integrare.. Nu mai exista, de fapt, nici Romania si nici Ungaria, deoarece aceste firme muntinationale au atata putere si atata autoritate baneasca in lume, incat noi putem face ceva, dar va fi o industrie provinciala, de mica dimensiune.


In ce masura ar putea fi Transilvania un stat independent?

S-a mai vehiculat aceasta idee, insa nu a avut nicio sansa. Mai ales dupa al Doilea Razboi Mondial, ideea a fost cu atat mai daunatoare, cu cat in randul romanilor s-a trezit sentimentul ca Ardealul poate fi pierdut. Ideea este depasita. In schimb, cred ca ar trebui sa se creeze o atmosfera in sanul regiunii, un climat de convietuire, de cunoastere reciproca.


S-a schimbat, in timp, politica de la Centru fata de Transilvania?
 
Nu vad in acest sens nicio schimbare, nici macar de cand Emil Boc a fost numit premier. Nu depinde de el. Sunt in afara oricarei politici, si a UDMR-ului, insa eu vad ca politicienii sunt capturati de forta economica. Nu se intampla ceea ce vrea un ministru sau un Guvern, ci ceea ce dicteaza forta economica din spate care sustine politica.


Ati copilarit intr-un sat impartit intre romani si maghiari, despre care spuneati ca se intelegeau perfect “daca nu erau cei doi popi, cel reformat si el ortodox”. Este Biserica un motiv de conflict intre maghiari si romani?

Nu. Biserica este, de fapt, in cazul acesta, ceva simbolic. La tara, singurul intelectual era preotul, plus cativa invatatori. Intamplator, tatal meu care era preotul reformat, era in relatii bune cu preotul ortodox, si au ramas in aceste relatii pana la sfarsit. Intelectualitatea este aceea care are interesul ca noi  (maghiarii si romanii, n.r.) sa nu traim bine. Bineinteles ca erau si atunci conflicte intre romani si maghiari, pe marginea oilor care au intrat pe pamantul vecin, spre exemplu. Stiau, insa, ca aceste lucruri nu au o importanta etnica. Problema este atunci cand aceste conflicte si disensiuni se manipuleaza de catre forte politice care stiu foarte bine ce vor sa faca. Eu sunt impotriva politicienilor, in general si in principiu.

Cine este David Gyula

David Gyula, in varsta de 82 de ani, s-a nascut in satul Araci, la granita judetelor dintre Covasna si Brasov. Numele lui apare pe lunga lista a studentilor ce au solidarizat cu Revolutia Maghiara din 1956 arestati de Securitate.

In 2 noiembrie 1956, de Ziua Mortilor, cativa studenti de la Universitatea “Bolyai” din Cluj, purtand la reverul hainei steagul maghiar, s-au strans in cimitirul orasului, aducand in acest fel un omagiu tinerilor care luptau la Budapesta. Imediat, Securitatea a trecut la arestarea celor considerati a fi avut initiative acestei intruniri. Printre ei s-a aflat si David Gyula, pe atunci asistent universitar. A fost acuzat de “organizarea unei manifestatii revolutionare”.

David Gyula a fost condamnat la sapte ani de inchisoare pentru solidarizare cu Revolutia Maghiara din 1956 de catre statul comunist roman. In 1951, acesta absolvit Facultatea de Litere  a Universitatii “Bolyai” din Cluj, iar intre 1956-1957, a fost numit asistent la Catedra de Istorie a Literaturii Maghiare.

In octombrie 2006, David Gyula a primit decoratia Crucea de Ofiter a Republicii Ungaria, pentru anii petrecuti in inchisoare in urma solidarizarii cu Revolutia din Ungaria. David Gyula este coordonatorul volumului "1956 in Transilvania. Dictionar biografic al fostilor condamnati politic in perioada 1956-1965“.

Volumul, in limba maghiara, cuprinde peste 1.400 de nume de romani si maghiari care au fost condamnati ca urmare a unor actiuni legate sau determinate de Revolutia din Ungaria.
„Sunt mai multe numere vehiculate in legatura cu totalul celor arestati. Am auzit ca doar in perioada 1956-1959 au fost arestati, in toata tara, 28.000 de oameni, dintre care jumatate au fost si condamnati", a spus David Gyula.

In prezent, profesorul conduce Editura Polis din Cluj-Napoca.

Ioana Oros
Foto: citynews.ro