Miliardele de la FMI, blocate de Legea pensiilor

Romania ar putea pierde cel putin urmatoarea transa de la Fondul Monetar International (FMI), de 860 de milioane de euro, daca nu adopta, pana la sfarsitul anului, Legea unitara a pensiilor, indiferent in ce forma.

Amenintarea este cuprinsa, indirect, in aranjamentul stand-by dintre Romania si FMI, ratificat prin votul Parlamentului, saptamana trecuta. Printr-o scrisoare de intentie trimisa FMI in septembrie de catre ministrul Finantelor, Gheorghe Pogea, si guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, Romania se angajeaza „sa aprobe, prin lege, reforma pensiilor pana la sfarsitul lui decembrie 2009.”

Referirea la modul in care se va realiza acest lucru este, insa, lapidara si ambigua si nu stabileste exact daca Legea unitara a pensiilor trebuie sa arate neaparat asa cum a schitat-o Guvernul Boc II si pe care planuia sa isi angajeze raspunderea in fata Parlamentului..

„Pe langa asigurarea trecerii treptate la indexarea cu inflatia, in locul indexarii cu salariile, si a altor ajustari ale varstei de pensionare, reforma va elimina, de asemenea, si regimurile speciale inechitabile si costisitoare de care beneficiaza anumiti angajati si va revizui conditiile de pensionare anticipata, pentru a garanta ca stimulentele asigura un sistem echitabil”, se arata in scrisoarea catre FMI.

In 2010, Romania trebuie sa primeasca de la Fond inca patru transe a cate 860 de milioane de euro fiecare, in lunile martie, iunie, septembrie si decembrie. Fiecare transa depinde insa de evaluarea facuta pe ultimele trei luni, astfel incat de adoptarea Legii pensiilor in decembrie depind si banii din martie 2010.

Forma actuala a proiectului Legii unice a pensiilor, depusa in Parlament de PDL acum o saptamana, dupa ce Guvernul a fost demis pe 13 octombrie, cu o zi inainte de a-si angaja raspunderea pe acest proiect, este contestata vehement, atat de opozitie, cat si de sindicate si magistrati.

Premierul Emil Boc anuntase ca, in momentul de fata, in Romania exista 5,7 milioane de pensionari si 4,9 milioane de contribuabili, ceea ce inseamna o persoana activa pentru fiecare 1,2 pensionari. De asemenea, cea mai mica pensie este, de la 1 octombrie, de 350 de lei, iar cea mai mare este, la momentul actual, de 35.000 de lei. Proiectul prevede cresterea varstei de pensionare, pana in 2014, la 60 de ani pentru femei si 65 de ani pentru barbati, urmand ca, pana in 2030, ambele categorii sa se pensioneze la 65 de ani.
Boc a mai explicat ca sistemul pensiilor speciale va fi integrat prin noua lege in sistemul public de pensii si ca varsta de pensionare, precum si contributia lunara la bugetul de pensii vor creste, treptat, si pentru bugetarii din sistemul national de aparare.

De altfel, cresterea varstei de pensionare si recalcularea pensiilor speciale sunt cele mai sensibile prevederi din acest proiect. „Exista multe nemultumiri legate de varsta de pensionare si de felul in care o sa poata sa traiasca cei ce vor fi obligati sa lucreze pana la 65 de ani. Sunt multe sectoare de activitate unde se produce o erodare a omului, cum e in mina, in aviatie, la soferii de transport in comun, mecanicii de locomotive, unde e foarte greu sa muncesti si la 65 de ani cu acelasi randament. Asta e o mare problema”, sustine deputatul democrat-liberal Mircia Giurgiu.

Si el opineaza ca neadoptarea acestei legi in 2009 pune in pericol viitoarea transa de la FMI, dar sansele unui consens in Parlament sunt inca mari. „E posibil sa pericliteze primirea celorlalte transe de la FMI, dar atata timp cat se negociaza si se tine cont de conditiile sindicalistilor, legea ar putea fi adoptata foarte repede. Dar daca nu se tine cont de doleantele lor, cu siguranta sindicatele vor anunta masuri de protest”, a spus Giurgiu.

Pericolul ca FMI sa sisteze platile catre Romania este confirmat si de Daniel Buda. „Da, exista o asemenea posibilitate. Toata aceasa chestiune face parte din angajamentele asumate de Guvern. Deci nu a fost un moft al lui Emil Boc sau al altuia din Executiv”, a spus Buda.

Un alt val de proteste ar putea sa apara dupa adoptarea legii, de data aceasta din partea magistratilor. Pensionarii din aceasta categorie au anuntat ca intentioneaza sa atace la Curtea Constitutionala (CC) legea, daca recalcularea celor aproximativ 200.000 de pensii speciale inseamna renuntarea la drepturile banesti pe care le-au castigat. Gestul lor ar insemna tot atatea litigii in care sa fie implicate casele judetene de pensii, care se ocupa de recalculare.

Contestarea la CC ar insemna retrimiterea in Parlament a legii, deci, din nou, intarzierea adoptarii acestia, continua Buda. „Atunci, situatia ar fi aceeasi, cu posibilitatea neplatii banilor de catre FMI. Dar daca o ataca la CC, e foarte bine, pentru ca trebuie sa ne lamurim ce e cu problema asta a drepturilor castigate”, a afirmat acesta.

Liberalii sustin insa ca FMI este interesat sa continue platile catre Romania si fara o lege unitara a pensiilor, „pentru ca se castiga enorm din dobanda.” „E bine ca cei din PDL au intrat cu acest proiect in procedura parlamentara, unde poate fi discutat si amendat. Noi suntem de acord sa fie o lege unica a pensiilor, dar stau si ma intreb care e acordul secret al Guvernului cu FMI, pentru ca in scrisoarea de intentie nu se precizeaza cum ar trebui sa arate legea unica”, a declarat deputatul liberal Horea Uioreanu. De altfel, parlamentarii PNL si UDMR s-au abtinut sau au votat impotriva ratificarii acordului Romaniei cu FMI.

La inceputul lunii octombrie, Emil Boc a anuntat ca, in termen de sase luni de la adoptarea legii, toate pensiile speciale vor trece prin procesul recalcularii. Raportand cele 200.000 de dosare de pensii speciale la termenul de 120 de zile, rezulta un volum de munca de aproape 1700 de dosare pe zi, la nivel national, o cifra enorma pentru capacitatile Casei Nationale de Pensii.

Insa, potrivit reprezentantilor Casei Judetene de Pensii (CJP), la Cluj nu va fi cazul de blocaje la recalculare, din moment ce doar 153 de clujeni au pensii speciale, iar filiala clujeana are 123 de angajati. „Consideram ca nu ar presupune un efort uman concretizat in personal suplimentar”, se arata intr-o nota explicativa a CJP Cluj, remisa ziarului nostru.

Pensia-mamut din Cluj: 32.000 de lei

Potrivit datelor obtinute de Mesagerul de Cluj de la CJP, in luna septembrie 2009 erau inregistrati in judet peste 180.000 de pensionari de stat si agricultori si 153 de pensionari beneficiari de pensii speciale. Asadar, cea mai mare pensie din Cluj ii apartine unuia dintre cei 19 fosti aviatori, 31.827 de lei, iar dintre cele 115 pensii ale fostilor magistrati, cea mai mare este de aproximativ 12.000 de lei. Dintre cele cinci pensii ale fostilor angajati ai Curtii de Conturi, cea mai mare este de 5.000 de lei. Cei mai saraci pensionari de lux raman cei 14 fosti parlamentari de Cluj, cu un venit maxim bugetat de aproximativ 4.500 de lei. Spre comparatie, pensia maxima in randul fostilor angajati „de rand” este de 897 de lei. De acest venit beneficiaza insa doar cei 354 de clujeni cu pensionati anticipat.

Vlad Alistar