De ce nu suntem toti longevivi

Este firesc sa ne intrebam de ce nu  reusesc toti oamenii oamenii sa traiasca 80-90 sau 100 de ani. De ce se cucereste cu atata greutate fiecare an, adaugat  la durata vietii medii? Care sunt tainele vietii sanatoase, ale longevitatii? De ce nu suntem toti lengevivi? Iata intrebari la care raspunsurile nu sunt prea usor de formulat.

Conditiile de viata

Asa cum stim, conditiile de viata ale oamenilor difera de la un continent la altul, de la o zona la alta, de la o tara la alta. Unele popoare traiesc in conditiile subdezvoltarii, lipsurile, viata grea, munca istovitoare si alimentatia carentata constituind cauze care le reduc speranta de viata. Pentru popoarele din tarile industrializate, cauzele sunt altele, si anume: supraconsumul, suprasolicitatea, stresul permanent, ritmul infernal al vietii din marile asezari urbane, metropolitane, poluarea mediului etc.

Din cele spuse pana acum, s-ar parea ca omul “schioapata” mereu in urma conditiilor de mediu fizic si social, dependent de gradul de dezvoltare a societatii si ca, paradoxal, el nu poate valorifica in folosul propriei sanatati resursele societatii moderne, deoarece, paralel cu marile progrese menite sa-i usureze viata, aceeasi societate genereaza o seama de neajunsuri care-i primejduiesc sanatatea.

In mai toate tarile asistam  la fenomene de natura sa afecteze sanatatea publica, deoarece viata moderna inseamna nu numai confort material si un nivel socio-cultural ridicat, ci si o seama de factori de risc, care favorizeaza numeroase imbolnaviri cronice (de lunga durata), indeosebi ale aparatului cardiovascular, digestiv, respirator, ale sistemului nervos.

Adaptarea

Ce este de facut in aceasta situatie? Se poate trage oare concluzia ca odata cu progresul societatii suntem nevoiti sa renuntam la ideea longevitatii? Nicidecum. Iscoditoarea minte a omului modern a gasit solutii si pentru aceste noi incercari cu care-l confrunta natura transformata de el.

Despre organismul uman se spune – si viata a demonstrat acest adevar – ca beneficiaza de o mare plasticitate, de o deosebita forta de adaptare la diferitele conditii ale mediului fizic si social in necontenita transformare. Adaptarea, supranumita pe buna dreptate “a doua inteligenta” a spetei umane, a permis omului de-a lungul intregii sale existente, ii permite si ii va permite in viitor sa controleze si sa foloseasca in slujba propriilor sale interese factorii mediului extern, in mare parte ostili; sa dirijeze, sa stapaneasca energiile eliberate de acest mediu natural ca produse ale mintii sale, sa elimine si sa evite deci orice influenta nociva, orice agresiune pe care aceste energii le-ar exercita asupra organismului sau.

Este lesne de inteles, prin urmare, motivul pentru care ne socotim indreptatiti sa afirmam ca, in conditiile civilizatiei contemporane, al ritmului sau alert de exprimare, cu tot noianul de influente asupra vietii materiale si spirituale, beneficiile sunt incomparabil mai mari decat neajunsurile, ca omul zilelor noastre poate valorifica din plin roadele acestei modernizari in folosul  sanatatii si vietii sale, daca va sti ca, printr-un comportament igienic adecvat sa preintampine efectele negative ale neajunsurilor amintite. Omul contemporan poate folosi binefaceriile acestei societati pemtru a cuceri cat mai multi si mai buni ani de viata.

O viata rationala

De data asta, raspunsul la intrebarea despre tainele longevitatii ni se pare mai usor de formulat: sta in puterea noastra – a tuturor -, sa traim ceea ce se numeste in mod curent, o viata rationala, care sa-i permita fiecaruia dintre noi adaptarea ideala la conditiile mereu schimbatoare ale mediului fizic si social, fara ca acestea sa ne zdruncine sanatatea.

Acest mare adevar dainuieste de milenii si se exprima simplu si clar prin respectarea unor reguli igienice de viata, de cultura fizica, de igiena personala si comunitara. Adaptarea la multitudinea si complexitatea factorilor de mediu nu se poate realiza deact prin respectarea unui regim igienic de munca si odihna, prin alimentatie rationala, cultura fizica si sport, adica printr-un mod sau stil de viata cumpatat, printr-un trai sanatos si echilibrat.

In aceasta consta de fapt, conceptia profilactica a medicinii moderne, a “medicinii sanatatii”  sau a “medicinii omului sanatos”; ele sunt, in fond, “tainele” longevitatii, ale vietii tinere, active pana la varsta cifrelor mari, ale asa-numitei batraneti “verzi” sau batraneti fara batranete, “taine” pe care respectandu-le, multi dintre noi putem fi longevivi.

Factorii de risc ai vietii moderne, cu care este tot mai des confruntat omul contemporan, se concretizeaza in suprasolicitare, tensiune nervoasa, sedentarism, alimentatie nerationala, abuz de alcool, tutun, cafea si medicamente. A-i lasa sa se manifeste neingradit inseamna a incuraja un regim nerational de viata, totdeauna avand ca efect – mai devreme sau mai tarziu, in raport cu constitutia ereditara, mostenita a individului – infrangerea rezistentei organismului si imbolnavirea.

Din fericire, factorii de risc nu-si pot exercita nestingheriti influenta nociva. Cunoscandu-le natura si efectele daunatoare, omul modern s-a straduit sa le combata, sa le contracareze sau cel putin sa le atenueze.. Toate acestea constituie stiinta si practica regimului rational de viata – arta de a trai sanatos.

citynews.ro