Mănâncă atent, tratează-te urgent

Intoxicaţia alimentară sau toxiinfecţia alimentară este o afecţiune cauzată de consumul de alimente sau băuturi contaminate cu microorganisme patogene. Această contaminare bacteriană sau virală a alimentelor poate apărea în timpul transportului, al preparării sau al manipulării şi constituie un factor de risc pentru un număr din ce în ce mai mare de oameni.

Fie că sunt contaminate sau nu sunt pregătite în mod corespunzător, carnea de pasăre, de vită, peştele şi ouăle se află printre cauzele cele mai comune ale toxiinfecţiei alimentare, în timp ce alte tipuri de intoxicaţii rezultă de pe urma consumării de alimente toxice cum ar fi, de pildă, unele ciuperci.

Simptome la 30 de minute

Un număr mare de virusuri, bacterii şi alţi microbi reprezintă o ameninţare în ceea ce priveşte siguranţa alimentelor. În mod normal ele sunt prezente în cantităţi mici în mâncare, dar se înmulţesc până la un nivel periculos când aceasta nu este gătită cu atenţie sau este lăsată la temperatura camerei mai mult de 1-2 ore.

Când mai mulţi oameni care au mâncat împreună se îmbolnăvesc la diferenţe de o zi-două, de vină este toxiinfecţia alimentară. Cele mai uşoare simptome care seamănă cu gastroenterita sunt: diaree, vărsături şi dureri de stomac. În funcţie de agentul infectant, simptomele pot apărea în 30 de minute după consumarea unui aliment contaminat sau după 48 de ore. Riscul major îl prezintă deshidratarea cauzată de diaree şi vărsături.

Primul ajutor

El este important atunci când simptomele apar dintr-o dată şi sunt grave, cauzând probleme cum ar fi dificultăţi în respiraţie şi durere abdominală acută. Iată paşii care ar trebui făcuţi:

*Chemaţi medicul sau centrul local de control al intoxicaţiilor. Răspundeţi la întrebările legate de victimă. Nu folosiţi antidoturi sau neutralizanţi fără sfatul medicului. Dacă puteţi să provocaţi vărsături, acest lucru poate fi binevenit pentru victimă.

*Identificaţi cauza intoxicaţiei. Dacă este un aliment din bucătărie, păstraţi într-un container resturile pentru eventuale analize ulterioare. Dacă persoana varsă, luaţi probe de vomismente pentru analiză.

*Controlaţi căile respiratorii, circulaţia şi respiraţia. Calmaţi victima.

*Asiguraţi hidratarea persoanei cu lapte, apă sau ceai de plante.

Tratamente

Cele mai multe cazuri de intoxicaţii alimentare răspund la tratamente simple, ce includ odihnă la pat şi multe lichide. Până nu se linişteşte stomacul, consumul altor alimente înrăutăţeşte lucrurile. Alimentele uşor digerabile, precum supele de legume, sunt cele mai indicate. Se pot recomanda medicamente pentru a combate diareea şi vărsăturile. Dacă este identificată bacteria vinovată prin coprocultură, atunci medicii pot prescrie şi antibiotice, cum ar fi ampicilina. Când simptomele sunt puternice, deshidratarea mare şi durerile insuportabile ar trebui să contactaţi medicul de specialitate.

Remediile naturiste sunt preferabile medicamentelor care pot interfera cu încercările organismului de a elimina toxinele. Iată câteva mai lesnicioase:

*Luaţi cărbune activ sau argilă alimentară pentru a absorbi şi a înlătura toxinele din tubul digestiv

*Luaţi un produs din seminţe de “scaiete de lapte” pentru a ajuta ficatul în prelucrarea toxinelor

*Luaţi o doză mare de vitamina C cu bioflavonoide care pot ajuta la eliminarea toxinelor din corp

*Masaţi uşor tot capul

*Folosiţi alte remedii homeopatice ca cele cu arsenic, ipeca, belladonna sau nux vomica

*Încercaţi unul dintre remediile populare: dizolvaţi 1-2 linguri de ulei de ricin într-un pahar cu suc de lămâie şi sorbiţi; beţi ceai negru, lapte de magneziu sau apă cu lămâie sau mâncaţi pâine prăjită, ceapă şi usturoi; staţi un timp în saună încălzită; frecaţi şi masaţi punctul moale din adâncitură de sub degetul mijlociu de la picior.

Revenirea rapidă

După ce aţi trecut printr-o intoxicaţie alimentară, următoarele măsuri v-ar putea ajuta să vă însănătoşiţi mai repede şi mai bine:

*Treceţi temporar la alimentaţia cu sucuri proaspete

*Dacă nu vreţi să postiţi, cel puţin mâncaţi mai uşor. Feriţi-vă de alimente grase, condimentate sau foarte dulci

*Beţi mai multă apă sau alte lichide

*Luaţi acidophilus pentru a ajuta repopularea florei bacteriene din intestine

Prevenirea

Precauţiile simple pot preveni boala; iată sumar câteva dintre cele mai importante recomandări:

*Păstraţi-vă mâinile curate când pregătiţi şi mânuiţi alimentele. Când sunteţi bolnavi, lăsaţi pe altcineva să pregătească masă

*Păstraţi suprafeţele de preparat, fundurile de tăiat, ustensilele de gătit curate. Spălaţi şi frecaţi cu apă şi detergent orice lucru a fost atins de o bucată de carne sau de pui

*Aruncaţi cutiile de conserve umflate, ouăle crăpate şi orice aliment cu gust sau miros neplăcut

*Congelaţi carnea de orice fel şi nu o lăsaţi să ajungă la temperatura camerei după ce a fost gătită

*Gătiţi alimentele cu atenţie, în aşa fel încât să dispară culoarea roz din carne, iar peştele să se înmoaie (macereze)

*Alimentele consumate la picnicuri ar trebui ţinute într-un răcitor până sunt mâncate

Inamicii invizibili

Cele mai obişnuite microorganisme care duc la infecţii alimentare sunt:

*Salmonella. Apare în special în friptura de pasăre, în ouă, în lapte şi în peşte când acestea sunt lăsate afară, la temperatura camerei mai mult timp sau când nu sunt gătite în mod adecvat.

*Stafilococul. Anumite tulpini ale acestui microorganism contaminează mâncarea în mod normal atunci când cel care o pregăteşte strănută sau tuşeşte într-un fel care permite bacteriei să ajungă din corp în mâncare. Bacteria respectivă creează o toxină şi aceasta este cea care provoacă diaree, vomă şi crampe abdominale.

*Clostridium botulinum. Această bacterie poate cauza botulismul, un tip de toxiinfecţie alimentară rară, dar potenţial fatală. Botulismul apare în mod frecvent în urma consumului de legume sărace în acid sau cărnuri care n-au fost conservate corespunzător, adesea în casă. După 12-36 de ore de la consumarea hranei contaminate cu C. botulinum pot apărea ameţeli, vorbire incoerentă, dificultăţi de respiraţie şi înghiţire, stări de greaţă, vomă, diaree şi dureri abdominale.

*Escherichia coli. Hamburgerii ţinuţi prea puţin în cuptor pot favoriza dezvoltarea acestei bacterii, care se găseşte în intestinele omului şi în cele ale vitelor. Unele variante ale E.coli pot fi responsabile de toxiinfecţii ca urmare a contaminării cărnii în timpul scarificării. Procesarea şi pregătirea în condiţii neigienice pot permite înmulţirea bacteriilor chiar până la acel punct în care nici pregătirea corectă nu le mai poate distruge pe toate.

Ioan Alexa

Foto: www.peexa.com