Lecţia de economie a românilor

România a adoptat cele mai dure măsuri de austeritate de la nivelul Uniunii Europene, pentru a respecta condiţiile convenite cu FMI şi UE. O spun chiar specialiştii, iar presa internaţională consideră că acesta a fost şi motivul care a declanşat protestele care durează deja de aproape două săptămâni.

Guvernul a redus în vara anului trecut salariile din sectorul public cu 25%, a crescut TVA de la 19% la 24% şi a tăiat cu 15% majoritatea ajutoarelor sociale, pentru a reduce deficitul bugetar în conformitate cu acordurile semnate cu FMI şi Comisia Europeană. De asemenea, autorităţile au dispus creşterea taxelor percepute unor categorii profesionale, majorarea impozitelor pe câştigurile de capital sau creşterea impozitelor pe proprietate. Aceste măsuri l-au făcut pe directorul general au grupului austriac Erste să declare că au fost cele mai „brutale" şi de neimaginat în ţări din Vest precum Germania sau Franţa. Cu toate acestea, Andreas Treichl a observat că oamenii din Est sunt "obişnuiţi cu brutalitatea". "Măsurile care au fost luate de Guvernul României sunt aproape de neimaginat în Europa de Vest. Îşi poate cineva imagina că în Germania şi Franţa guvernul să spună: «Trebuie să reducem salariile din sectorul public cu 25%?» Şi în acelaşi timp să majoreze singura taxă care loveşte pe toată lumea, TVA? Iar asta s-a întâmplat fără o singură zi de grevă. A fost o măsură destul de brutală. Dar nu este una din diferenţele dintre Est şi Vest faptul că Estul este o regiune unde oamenii au învăţat să trăiască cu brutalitatea şi pot face faţă unei crize substanţial mai bine decât cei din Vest?", a afirmat Treichl.

Au strâns prea tare cureaua

De asemenea, ziarul italian La Repubblica, a prezentat pe larg situaţia politică şi socială care a condus la protestele din Bucureşti şi din ţară, jurnaliştii italieni. Chiar dacă premierul Emil Boc a condamnat violenţele şi a iniţiat dialogul cu structurile sociale, în România "situaţia rămâne alarmantă, pentru că manifestaţiile din ultimele zile sunt cel mai radical semnal al unei stări generale de nemulţumire faţă de măsurile de austeritate şi faţă de scăderea nivelului de trăi", comentează publicaţia italiană. Potrivit jurnaliştilor italieni, „populaţia României s-a săturat. Pentru a respecta ţinta de deficit stabilită cu FMI şi UE, de 1,9% din PIB, România a făcut cele mai mari reduceri din întreaga Uniune Europeană. Salariile angajaţilor din sectorul bugetar au fost reduse cu 25%.  În prezent, un pensionar român are un venit mediu de 160 de euro pe lună după 37 de ani de muncă, iar salariul mediu este de 350 de euro", se arată în La Repubblica. De altfel, principalele publicaţii italiene acordă spaţii ample protestelor din România."  “Este haos în România după cinci zile de manifestaţii", scrie Corriere della Sera, în timp ce agenţia ANSA relatează pe larg despre amplele proteste de la Bucureşti şi din alte oraşe ale ţării.

Ca la noi, la nimeni

În Grecia, de exemplu, ţară aflată în pragul falimentului, planul de austeritate include creşterea taxelor şi tăierea salariilor, iar 30.000 de oameni din sectorul public urmează să fie daţi afară. Astfel, salariile din sectorul public au fost reduse cu 15% , pragul de impozitare, de 10%, va începe de la 8.000 de euro anual, iar Parlamentul grec a votat şi pentru introducerea unei taxe pentru iahturi, maşini de lux şi piscine şi a majorat taxa pentru proprietăţi. Şi TVA-ul a fost majorat pentru barurile şi restaurantele greceşti – de la 13 la 23%. Înaintea crizei, TVA-ul obişnuit era de 18%. Pachetul de mărui de auteritate votat de guvernul italian a avut ca scop reducerea cheltuielilor în valoare de 25 de miliarde de euro şi astfel reducerea deficitului bugetar. Acestea includ creşterea TVA-ului de la 20% la 21%, îngheţarea salariilor din sectorul public până în 2014, creşterea graduală a vârstei de pensionare în sectorul privat, la femei - de la 60 - în 2014, până la 65 de ani - în 2026, la fel ca şi la bărbaţi. De asemenea, se are în vedere aplicarea unei taxe speciale în sectorul energiei.

Le dăm lecţii de suportabilitate

Cu toate acestea, măsurile planului românesc de austeritate au fost mult mai aspre. Executivul român a ajuns la concluzia că trebuie reduse salariile bugetarilor cu 25% şi s-au tăiat şi sporurile. De asemenea, s-au redus unele ajutoare sociale. Apoi, Guvernul a luat hotărârea majorării taxei pe valoarea adăugată de la 19% la 24%. Tot Guvernul a propus, iar Parlamentul a aprobat, majorarea vârstei de pensionare la 65 de ani pentru bărbaţi şi 63 de ani pentru femei. De asemenea, s-a hotărât reducerea concediului maternal de la doi ani la un an. Mamele pot să aleagă şi să stea acasă doi ani, însă fără plată după din a 13 lună. Nu în ultimul rând, mii de bugetari au fost puşi pe lista disponibilizărilor, pentru a restructura aparatul de stat supradimensionat, în timp ce la greci sunt îngheţate angajările la stat.

Viitor sumbru

Peste 150.000 de bugetari au fost disponibilizaţi în ultimii doi ani în urma măsurilor de criză adoptate de Guvern. Cu toate acestea, guvernanţii susţin că numărul lor este în continuare prea mare şi ameninţă cu noi concedieri. Astfel, Guvernul va aplica şi în anii 2012 şi 2013 restricţiile şi interdicţiile în ceea ce priveşte angajările în sectorul public, acordarea de tichete de masă şi tichete cadou, achiziţionarea de autoturisme, mobilier şi aparatură birotică. Ministerul Finanţelor Publice estimează că aceste măsuri vor aduce economii la buget de  9,133 miliarde de lei în 2012 şi  9,646 miliarde de lei în 2013.

Justificări

Potrivit unui document realizat de Cabinetul consilierului Andreea Paul-Vass, fără aceste măsuri dure deficitul bugetar ar fi ajuns la 10% din produsul intern brut (PIB) în 2009 şi la 14% din PIB în 2010 şi 2011. Din aceste măsuri, două treimi au vizat reducerea cheltuielilor publice, iar o treime au avut în vedere creşterea veniturilor bugetare. Cheltuielile de personal s-au diminuat de la 45,6 miliarde lei în 2008 la 40,3 miliarde lei în 2011, în timp ce cheltuielile de investiţii au urcat de la 32,6 miliarde lei la 36,1 miliarde lei.În comparaţie, ţinta de deficit bugetar pentru acest an este de 4,4%, iar după 11 luni, deficitul bugetar se situează la circa 3%. Practic, fără măsuri de austeritate, deficitul ar fi fost de peste trei ori mai mari decât ţinta din acest an, se arată în document.

Cristina Mihăilă