Cainele legat al societatii

„Presa romaneasca este un caine de paza in lant”, spune Ion Cristoiu (interviu in „Evenimentul Zilei”, 14.01.10). Despre presa vorbeste, in bine-cunoscutul sau stil academic, si H.R.Patapievici, intr-un editorial din aceeasi editie de ziar. Directorul ICR crede ca unul din evenimentele majore ale anului 2009, din perspectiva mediatica, este „coruperea din interior”. Care corupere din interior a fost „programata” de propriii patroni de mass-media, „cartelizati” in vederea dominarii statului, „nu ca stat in stat, ci ca stat peste stat”. Si uite-asa, din zicere inspirata in alta zicere inspirata, ajungem sa ne intrebam „ei, si, care e problema?”

O prima observatie este ca, dupa 20 de ani, criza presei romanesti i-a adus de aceeasi parte a baricadei pe doi publicisti despre care nimeni n-ar fi crezut ca pot avea ceva in comun. Si nu este vorba de oarecine, ci de Ion Cristoiu si H.R.P. - barbati destepti si cu multa carte. Ani la rand, cei doi s-au situat pe pozitii radical diferite. De aceea, iesirea lor critica la adresa presei de astazi are datele unui adevarat eveniment de… presa.

La inceput a fost Ion Cristoiu. Toba de jurnalistica, de pe vremea cand facea slalom cu talentul sau printre cerberii cenzurii comuniste, el a avut „revelatia” presei tabloide, intr-o Romanie abia dezmeticita dupa trezirea brusca din 1989. Era in primii ani ai deceniului 90, pe vremea cand  „Ev. Z.”, condus editorial de Ion Cristoiu, anunta ca puricii se potcoveau, gainile nasteau, iar, la malul Marii Negre, apareau profesoare dornice sa descopere gustul ascuns al secretiilor falice marinaresti. Ei bine, cam asta a fost masa critica a primelor „stiri” necenzurate vandute de „ziarul lui Cristoiu” - cum se vorbea pe strada, acelasi ziar in care, acum, domnia sa mediteaza la conditia de caine oropsit al presei romanesti.

Pe-atunci, patronul „Ev. Z.”, un respectabil domn venit din Occident, nu se amesteca in politica sa editoriala, dar nici nu-si petrecea timpul pe yahturi, cum le sugereaza d-l Cristoiu patronilor de astazi sa faca, pentru a fi cat mai departe de redactii. Istoria, insa, va retine ca reteta „Cristoiu” a dat rezultate spectaculoase. Lumea se inghesuia, zilnic, sa prinda un „Ev.Z.”, sa citeasca - pe prima pagina - stiri de senzatie, alaturi de un pogon de editorial, critic si acid, despre noua politichie de la noi. Tirajul? De vis pentru ziaristii de astazi: „undeva”, vorba multor spicheri, pe la 600.000 de editii, zilnic, aproape toate vandute. Cotidian, dom'le, nu gluma! Cu aceasta reteta, d-l Cristoiu a dat prima lovitura presei libere nou-nascute, cand inca nici nu-i dadusera coltii. Altfel spus, cand spera sa ajunga „cainele de paza” al societatii.

Spre deosebire de Ion Cristoiu, la inceputul anilor '90, H.R. Patapievici promova o publicistica de atitudine si opinie riguros argumentata. Cu toate excesele si licentele de vocabular super-elitiste ale tanarului comentator, articolele sale din publicatiile „serioase” n-au avut nici pe departe efectele sociale ale „Evenimentului Zilei”. Revenind in actualitate, interesant este ca Ion Cristoiu, dupa ce a colindat prin mai toate redactiile patronate de „capitalistii cartelizati”, a ajuns sa fie iritat de imixtiunile acestora in politicile editoriale. Perseverent a ramas doar H.R.P., dar tot fara priza mare la public.

Intelectuali populari, ca Ion Cristoiu, s-au razboit mereu cu intelectuali elitisti, ca Patapievici. Poate, acum, elitistul Patapievici e de acord cu popularul Cristoiu cand spune ca „presa romaneasca [a ajuns] un caine de paza in lant”. Poate si popularul Cristoiu e de acord cu teza elitistului Patapievici despre „coruptia din interiorul presei”. Dar presa tot cartelizata va ramane, cine stie pana cand, curajoasa ca un caine legat.

Dorin Teodorescu

Publicist comentator