Armindenii, stramosul Zilei Internationale a Muncii

1 Mai, Ziua Internationala a Muncii, are la romani radacini indelungate, cu influente pagane si crestine deopotriva. In prima zi de mai, romanii sarbatoresc "Armindenul", simbol al vegetatiei care proteja recoltele si animalele. In traditia populara, acestei zile i se mai spune si "ziua pelinului" sau "ziua betivilor" si semnifica inceputul verii. Armindenul se serbeaza pentru rodul pamantului, ca sa nu bata grindina, impotriva daunatorilor, pentru sanatatea vitelor, vinul bun, oamenii sanatosi, prin petreceri la iarba verde, unde se mananca miel si cas si se bea vin rosu cu pelin.

In Transilvania, in noaptea de 30 aprilie se pun la porti ramuri de mesteacan, in satele maghiare doar la casele cu fete de maritat, iar in cele romanesti la toate gospodariile. Este adevarat ca in zilele noastre obiceiul s-a cam pierdut, totusi exista sate in care traditia se respecta si in zilele noastre.

In civilizatiile precrestine, Armindenul simboliza vechiul zeu al vegetatiei care proteja recoltele si animalele. Simbolistica s-a pastrat pana astazi, chiar daca a primit si accente crestine. Mesteacanul pus la poarta de 1 mai se lasa pana la seceris, cand se pune in focul cu care se coace painea din graul cel nou.

Pentru  crestini, numele sarbatorii Armindeni este considerat ca provenind de la numele proorocului Ieremia, pentru ca, in slava veche, Eremin inseamna Ziua lui Eremia. Obiceiul impodobirii portilor cu mesteceni este asociat altui episod consemnat in  Biblie. Potrivit legendei, romanii il cautau prin Ierusalim pe pruncul Iisus ca sa-l ucida si despre care se stia ca se ascunsese intr-una din locuintele celor care trecusera la crestinism. Pentru ca acestia sa marcheze casa in care s-a adapostit, au ridicat la poarta un pom. A doua zi dimineata,  la toate portile erau ridicati copaci.

In popor, se mai crede ca acesta este si momentul in care se fac prognoze asupra intregii recolte. Acum incepe semanatul ridichilor, fasolei, castravetilor si porumbului. Vechea zicala "daca ploua in mai, avem malai" este inspirata tocmai din faptul ca boabele abia semanate au nevoie de ploaie ca sa poata incolti si creste.

Tot de Armindeni are loc tocmirea ciobanilor pentru stane. De obicei, propunerile se fac pe 23 aprilie, de Sfantul Gheorghe, iar la Armindeni se incheie tocmeala intre ciobani si stapanul de munte. Tot in aceeasi perioada, se practica bataia cu urzici, aplicata in special reumaticilor si copiilor. Procedeul este neplacut, dar medicina populara il considera eficient.

Chiar si picnicurile organizate de 1 Mai au radacini stravechi. In trecut exista credinta populara ca de Armindeni omul trebuie sa se spele in zori cu roua, sa stea toata ziua in aer liber, sa manance carne fripta pe jar si sa bea vin rosu. Se credea ca astfel se curata bolile sangelui, se fortifica organismul si se "spala relele din facatura". Ca si in vechime, si acum multi oameni de la sate nu lucreaza in aceasta zi la camp, ca sa fereasca granele de grindina si furtuni.

Pentru ca in aceasta zi se sarbatoreste si "ziua boilor", acestia nu se folosesc la muncile campului, nerespectarea acestei reguli atragand dupa sine moartea animalelor sau imbolnavirea oamenilor.

Astazi aceste traditii sunt putin cunoscute, dar in mod cert orasenii respecta traditia meselor la iarba verde. Chiar daca vinul rosu a fost inlocuit cu bere, obiceiul de a consuma carnea fripta inca se pastreaza, "condimentat" cu mici si carnati.

Cornelia Trif