Cum a obtinut UDMR infiintarea Tinutului Secuiesc, din 2012

“Tinutul Secuiesc” are sanse sa fie recunoscut oficial de Romania in 2012, odata cu reimpartirea administrativa in 16 noi regiuni administrativ-teritoriale, care vor grupa cate trei actualele judete, potrivit informatiilor furnizate citynews.ro de artizanul planului UDMR de regionalizare adoptat ieri de Senat, Csutak Istvan.

In acelasi timp, analistul maghiar Szasz Alpar sustine ca UDMR incearca revenirea la vechile granite ale provinciilor istorice, in vreme ce presedintele Asociatiei “Pro Democratia”, Cristian Parvulescu, propune organizarea unui referendum national privind noua schema administrativa.

Cele doua proiecte legislative fundamentale pentru UDMR, referitoare la adoptarea statutului minoritatilor si reorganizarea regiunilor de dezvoltare, ar putea servi maghiarimii mult asteptata infiintare a Tinutului Secuiesc mai curand decat au lasat pana acum guvernantii sa se vada. Astfel, in timp ce reorganizarea pe microregiuni va comasa teritorial Tinutul, legea statutului minoritatilor va crea posibilitatea obtinerii de bani publici de la bugetul de stat pentru aplicarea politicilor UDMR pentru minoritatea pe care o reprezinta.

Daca legea minoritatilor nationale a primit sprijinul public al premierului Emil Boc, care a cerut urgentarea adoptarii acesteia, reorganizarea statala pe model UDMR a facut un pas inainte odata cu adoptarea tacita de catre Senat a proiectului gandit de maghiari, in urma cu o zi.

Expertul UDMR in politici de dezvoltare, Csutak Istvan, “scenaristul” noii ordini teritoriale a Romaniei, sustine ca proiectul are, neoficial, sprijinul PSD si PDL, inca de cativa ani. “In 2006, am avut o intrevedere cu presedintele Uniunii Nationale a Consiliilor Judetene, Liviu Dragnea (secretarul general al PSD – n.red.). Mi-a spus ca, desi nimeni nu prea misca in front, ca nu cumva sa faca un pas gresit din punct de vedere al partidului, din discutiile avute cu colegii presedinti de consilii judetene reiese ca sunt interesati de reorganizarea regiunilor de dezvoltare, cu o conditie: sa fie asa facute, incat ulterior, fara modificari, sa li se poata da si atributii administrative”, isi aminteste Csutak.

Potrivit acestuia, si PDL ar fi hotarat deja sa faca trecerea la 16 judete. “Pe Vasile Blaga (secretarul general al PDL – n.red.), candva in ianuarie l-am vazut la televizor zicand ca reorganizarea regiunilor de dezvoltare este o decizie deja luata”, a continuat Csutak.

Conform lui Csutak, Romania ar putea primi aprobare de la Comisia Europeana pentru trecerea la noul sistem administrativ doar daca va demonstra ca nu face doar un joc de politica interna. “Daca s-ar face in acelasi timp (acordarea de personalitate juridica celor 16 regiuni de dezvoltare – n.red.), asta ar da o credibilitate mai mare in fata CE, pentru ca ar dovedi ca nu este doar o reorganizare politica, pentru a deservi anumite scopuri politice. Cred ca ar fi solutia ideala si cea mai frumoasa posibila”, a mai spus expertul Uniunii in politici de dezvoltare.

Mult mai rezervat in privinta acestei chestiuni s-a aratat analistul Cristian Parvulescu, presedintele Asociatiei Pro Democratia. El crede ca adversarii reimpartirii administrative sunt presedintii de consilii judetene, inclusiv cei din UDMR. “Uniunea este total nemulumita de actuala Regiune Centru, in care forta sa este mult diminuata, pentru ca nu se poate contrapune cu cel doua judete romanesti, si cred ca astea sunt in mare masura argumentele care au contribuit la modificarea legii. Dar credeti ca UDMR ii va putea deposeda pe presedintii de consilii judetene? Eu cred ca niciunul nu va fi de acord”, a spus Parvulescu. El a adaugat ca tema redesenarii juetelor Romaniei ar trebui sa faca obiectul unui referendum national.

Analistul maghiar Szasz Alpar afirma ca UDMR incearca o reorganizare teritoriala in limitele provinciilor istorice, din care sa nu lipseasca Tinutul Secuiesc. “Problema cu actualele regiuni de dezvoltare este ca nu sunt suficient de organice. Acum, regiunile noastre nu au identitate, iar ceea ce propune UDMR seamana cu ce au fost candva Banatul, Crisana sau Dobrogea si reconfigureaza Tinutul Secuiesc”, a spus Szasz. Despre legea statutului minoritatilor, acesta a declarat ca avantajeaza tot UDMR, care isi doreste sa devina un for comun al minoritatilor din Romania, dar care nu incearca sa se substituie celorlalte organizatii minoritare.

“Proiectul nu are un caracter administrativ-teritorial, ci unul administrativ-comunitar, pentru ca minoritatile ar dobandi drepturi mai extinse, iar legea ar institui niste foruri comunitare care vor gestiona fonduri publice”, a adaugat acesta.

Potrivit proiectului UDMR, institutiile amintitte de Szasz Alpar se vor numi Consilii Nationale ale Autonomiei Culturale si vor functiona pe bani publici. Acestea vor avea printre atributii si impunerea si revocarea de pe functiile publice a conducatorilor de institutii culturale, scoli si redactii de ziare, televiziuni si radiouri.

Vlad Alistar